• Bucuresti 28º C
    Baia Mare 24º C
    Brasov 24º C
    Cluj-Napoca 23º C
    Constanta 24º C
    Craiova 26º C
    Galati 26º C
    Iasi 25º C
    Suceava 20º C
    Timisoara 25º C
  • 1 EUR = 4.8750 LEI
    1 USD = 4.1874 LEI
    1 GBP = 5.3319 LEI
    1 CHF = 4.5137 LEI
    1 HUF = 1.3430 LEI
    1 BGN = 2.4926 LEI
    1 JPY = 3.9713 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Separatiștii din Găgăuzia vor un nou referendum. Ce poate face Chişinăul

12 Decembrie, 12:14

„Autonomia găgăuză fără autonomie”. Cu lozinca aceasta au descins într-o şedinţă a Adunării Populare câțiva reprezentanți ai societății civile din Găgăuzia pentru a-i convinge pe deputații găgăuzi să profite de ziua alegerilor parlamentare şi să organizeze un referendum menit să consolideze autonomia regiunii. Găgăuzia, în opinia petenţilor, fiind întru totul subordonată Chișinăului.

gagauzia

Unul dintre activiști, Leonid Dobrov, a propus două chestiuni în vederea încă ipoteticului plebiscit:

  1. E necesar ca statutul Găgăuziei să revină la forma sa inițială, adoptată în anul 1994?
  2. Aveți încredere în Republica Moldova în ceea ce privește respectarea Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei. ?

Dobrov consideră că regiunea nu are atribuțiile stipulate în legea din 1994 și că, de fapt, este condusă de Centru. „Vă propun să profitați de un truc politic și să organizați un referendum în Găgăuzia în ziua alegerilor. Acele atribuții, stipulate în Legea privind statutul juridic special din 1994 nu funcționează. Nu ştim  ce ne-a rămas din atribuții. Probabil, doar funcțiile de bașcan și cele de deputați ai Adunării Populare. Propunem să supunem aceste chestiuni unui referendum, ca să ne redobândim atribuțiile. Dacă nu susțineți referendumul, înseamnă că distrugeți statutul de autonomie și statutul de deputat al Adunării Populare”, a ameninţat Dobrov.

Nu este pentru prima dată când Comratul încearcă nervii Chișinăului. În februarie 2014, în regiune a avut loc un plebiscit, neconstituțional, în cadrul căruia s-a votat statutul amânat al Găgăuziei. Localnicii au decis că, în cazul în care Republica Moldova se uneşte cu România, UTA Găgăuzia are dreptul să-și proclame independența.

Evident, Chişinăul a declarat referendumul nul, cu atât mai mult cu cât Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (articol 1, punct 4) prevede: „În cazul schimbării statutului  Republicii  Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare”. Cu alte cuvinte, găgăuzii n-au făcut decât să forţeze o uşă deja deschisă.

În plus, Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, care – în treacăt fie zis – o poate anula cu o majoritate simplă. Dar Chișinăul n-a făcut încă niciodată de acest as din mânecă, deşi, la o adică, ar fi îndreptăţit, câtă vreme găgăuzii înşişi nu se conformează legii respective, de-ar fi să luăm doar prevederea vizând consolidarea și perpetuarea limbii, tradițiilor și identității găgăuze. Prevederea care e, de fapt, chiar nucleul în jurul căruia se constituie legea din 1994.

În Găgăuzia nu există o școală cu predare în limba găgăuză. Cauza pentru care găgăuzii au afectat a se bate, pentru care au vociferat prin comitete şi comţii are în şcolile din regiune umilitorul statut de... limbă străină! Învățământul se face în limba rusă, care nu este decât a treia limbă oficială a regiunii (conform aceleiași legi din 1994), după găgăuză și română. Azi pare o ironie preambul legii, care subliniază pompos „scopul satisfacerii necesităţilor naţionale şi păstrării identităţii naţionale a găgăuzilor, dezvoltării lor plenare şi multilaterale, prosperării limbii şi culturii  naţionale, asigurării sinestătorniciei politice şi economice”.

Tristeţea e că limba însăşi a cam dispărut estimp din circuitul uzual: „Astăzi, susţine deputatul Adunării Populare Elena Caramit, limba găgăuză este într-o situație critică. Circa 82% dintre locuitorii UTA Găgăuzia sunt de etnie găgăuză, dar cei mai mulți dintre ei vorbesc în limba rusă. Această problemă nu este numai în orașe, dar și în satele autonomiei. Tinerii părinți vorbesc cu copiii lor în limba rusă și nu îi învață pe aceștia limba lor maternă. Prin urmare, limba găgăuză dispare!”.

Situația lingvistică este atât de critică, încât în apărarea limbii găgăuze au sărit premierul Pavel Filip și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Acesta din urmă și-a arătat nedumerirea că în autonomie nu există o instituție de învățământ cu predare în limba găgăuză, menționând că Bucureștiul va susține printr-o serie de acțiuni conservarea limbii găgăuze.

Riscul major e că, în ritmurile actuale, limba şi identitatea găgăuză poate dispărea în doar câteva generaţii, ceea ce va face nulă legea din 1994.

Mai bine stau lucrurile în ceea ce priveşte independenţa economică a regiunii. Găgăuzia are în prezent 10 acorduri de cooperare economică, culturală și umanitară, semnate cu Federația Rusă și regiunile sale şi poate astfel exporta legume, fructe, vinuri și conserve. În timp ce – ca  o altă ironie, şi mai amară – restului ţării exportul în Rusia îi este interzis. Trebuie spus, de altfel, că încheierea acestor acorduri a fost posibilă în virtutea legii din 1994. Chişinăul, în marea lui bunătate, nu le-a mediat în niciun fel, Comratul având în acest toate libertatea de decizie.

Ca să nu mai spunem că, graţie aceleiaşi legi, din 1994, găgăuzii au propriul legislativ, bașcanul lor este membru al Guvernului, procurorul regiunii este propus de Adunarea Populară, localnicii au reprezentanți lor la Interne şi Justiţie şi sunt reprezentanți în Parlament. Chşinăul a fost mai mult decât generos. Şi totuşi Comratul vrea mai mult. Dă-i nas lui Ivan, vorba zicalei...

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: Gagauzia, referendum, Republica Moldova, separatisti
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: