Potrivit RISE Moldova, anul trecut, Danske Bank a lansat o anchetă la sucursala estoniană, realizată sub controlul firmei de avocatură Bruun&Hjejle. Raportul final scoate la lumină mai multe probleme decât se anticipase, dar și o sumă uriașă care a șocat multă lume — 200 de miliarde de euro (234 de miliarde de dolari) strecurați prin diverse scheme de spălare de bani și inginerii financiare.

Investigația băncii a mai identificat 177 de clienți conectați la „Laundromatului rusesc”. Toți au primit plăți prin intermediul Moldindconbank din Republica Moldova și Trasta Komercbanka din Letonia.

Potrivit documentului, majoritatea celor 177 de clienți sunt companii de tip „parteneriate limitate (LP)” sau „parteneriate cu răspundere limitată (LLP)” din Marea Britanie sau din țări considerate în general paradisuri fiscale (Insulele Virgine Britanice, Hong Kong, Belize, Cipru). Printre ei se numără și trei firme daneze.

În plus, în raportul publicat de Danske se menționează că au fost identificate 1.567 de tranzacții, în sumă de aproximativ 1,2 miliarde dolari, efectuate în cadrul „Laundromatului rusesc” în perioada 2011-2014, iar la identificarea lor a contribuit şi ancheta desfășurată în Republica Moldova.

Vasile Şarco, şeful Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, ne-a confirmat că, în acest caz, a existat o comunicare şi colaborare cu Serviciul de Investigaţii Financiare din Estonia, fiind transmise informații referitor la operațiunile financiare din cadrul Laundromatului. Totodată el a mai spus că, autoritățile din Estonia au fost mai receptive la informațiile trimise din Moldova şi au dezvoltat ancheta, obținând şi rezultate.

Cu 4 ani în umră, RISE Moldova, împreună cu colegii de la OCCRP și Novaya Gazeta, a publicat investigația „The Russian Laundromat”, o operațiune gigantică de spălare de bani care l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii offshore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope.

Moldindconbank, singura bancă din Moldova implicată în această schemă, a negat acuzațiile, susținând că operațiunile efectuate de bancă au fost „în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova şi a actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei”.

În noiembrie 2015, Leonid Talmaci, primul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (1991-2009) declara din postul său de preşedinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank (2015-2016) că nu a fost vorba de spălare de bani. „A avut loc un exod, o migrare a resurselor financiare (a banilor) din Federația Rusă în UE. Iar acest lucru îl spun cu certitudine, fiindcă personal am examinat situația și m-am convins de veridicitatea acestor informații”, susține Talmaci.

Menţionăm că, spre deosebire de Moldindconbank, Danske Bank a angajat experţi independenți să investigheze cazul şi ulterior a publicat raportul pe pagina sa web.

Mai mult, conducerea băncii a decis să doneze venitul brut al clienților din perioada 2007-2015, care este estimat la 1,5 miliarde de coroane daneze (circa 235 milioane de dolari), unei fundații care va fi creată pentru a sprijini inițiativele vizând combaterea criminalității financiare internaționale, inclusiv spălarea banilor, la nivel internațional, în special în Danemarca și Estonia.

Sursa: deschide.md