Structura PIB va suporta unele schimbări. Pe categorii de resurse va scădea ponderea valorii adăugate brute de la 84,6%(în 2017) până la 83%(în 2021), cu majorarea respectivă a ponderii impozitelor nete pe produs, urmare a reformei administrării fiscale. Creșterea cererii externe se va datora, în mare parte, sporirii consumului privat, ceea ce se va reflecta în structura PIB pe categorii de utilizări. Ponderea consumului final al gospodăriilor casnice în PIB se va majora de la 86% (în 2017) până la 87% (în 2021). Totodată, ponderea formării brute de capital fix va fi în descreștere, de la 22% până la 21%. Ponderea exportului net va diminua de la 28% la 26%.

Politica monetară în următorii trei ani va continua să fie orientată spre menținerea ratei inflației în intervalul țintit de BNM de 5% ±1,5% pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Se preconizează o depreciere a ratei medii de schimb față de dolarul SUA de la 16,83 lei (în 2018) până la 18,51 lei (în 2021).Exporturile vor înregistra niveluri de creștere regresive pentru perioada 2018-2021 de la 15,1% la 5,7%. Pentru importuri se prognozează reducerea ratei de creștere de la 17,4% până la 5%.

Cadrul bugetar pe termen mediu 2019-2021 enumeră și factorii de risc ce planează asupra acestei prognoze macroeconomice. Și anume: condițiile meteorologice nefavorabile, care afectează agricultura și sectoarele de prelucrare ale produselor agricole, instabilitatea regională, evoluțiile negative în economiile principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova și ale țărilor de destinație pentru emigranții moldoveni.

Cadrul bugetar pe termen mediu 2019-2021 este un document ce servește ministerelor și altor autorități publice centrale drept suport la planificarea proiectului Legii bugetului de stat. Iar pentru autoritățile publice locale – la planificarea bugetelor de dezvoltare a teritoriilor respective.

Creșterea PIB înregistrată în 2017 a fost de 4,5%.

Sursa: deschide.md