• Bucuresti 2º C
    Baia Mare 7º C
    Brasov 2º C
    Cluj-Napoca 6º C
    Constanta 5º C
    Craiova 2º C
    Galati 1º C
    Iasi 2º C
    Suceava 1º C
    Timisoara 7º C
  • 1 EUR = 4.6639 LEI
    1 USD = 4.1179 LEI
    1 GBP = 5.2762 LEI
    1 CHF = 4.0856 LEI
    1 HUF = 1.4490 LEI
    1 BGN = 2.3847 LEI
    1 JPY = 3.6344 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Precedentul ucrainean trimite în ilegalitate Biserica Rusă din Basarabia

15 Octombrie, 12:08

Opinia publică de la noi, urmărind fascinată refacerea Scaunului Mitropolitan de la Kiev, demarată de Patriarhia de la Constantinopol, încă nu s-a prins, pe deplin, se pare, că desprinderea Bisericii Ucrainene de cea Rusă vizează direct Basarabia, anunțând o iminentă schimbare la față a ortodoxiei din Republica Moldova.

Bogatu

Recurs la istorie

În urma repunerii în drepturile canonice a Patriarhului Filaret al Kievului și a Arhiepiscopului Macarie, considerați până acum ierarhi schismatici, procedura de separare a Bisericii Ucrainene de cea Rusă a intrat în linie dreaptă. Rămâne să se întrunească așa-numita „Constituantă bisericească” care să aleagă patriarhul și să primească Tomosul de  autocefalie.

La ora actuală, cei doi exarhi, trimiși de Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, poartă discuții cu reprezentanții celor trei  biserici: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA) în vederea convocării unui sinod care va proclama independența bisericii naționale ucrainene.

Detaliul care schimbă totul este recursul la istorie pe care l-a făcut Constantinopolul. Sinodul Patriarhiei Ecumenice a calificat ca fiind ilegală (sic!) anexarea Mitropoliei Kievului de către Patriarhatul de la Moscova în anul 1686 și, totodată, și-a restabilit autoritatea sa canonică asupra Ucrainei.

Cu alte cuvinte, subordonarea în secolul al XVII-lea a Bisericii Ucrainene de către Biserica Rusă este considerată un abuz pe care Constantinopolul l-a tolerat într-un anumit context istoric și politic, dar nu l-a validat niciodată. De unde și concluzia că Patriarhia Ecumenică nu recunoaște ca fiind legală extinderea în forță a hotarelor Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu) intervenită în urma unor războaie de cotropire.

Cu de la sine putere

Patriarhia de la Moscova a luat în stăpânire Mitropolia de la Kiev, aflată sub ascultarea Constantinopolului, în 1686, după alipirea Ucrainei la Rusia țaristă în 1654 în baza tratatului de la Pereiaslav. Ulterior, Moscova, în urma unor invazii, a ocupat și alte teritorii străine, printre acestea numărând-se și Basarabia.

Cuceririle imperiale erau urmate de acapararea drepturilor canonice ale bisericilor din țările subjugate și colonizate. Spațiul dintre Prut și Nistru n-a fost o excepție. După anexarea Basarabiei în anul 1812, Rusia a preluat cu de la sine putere  bisericile și mănăstirile din ținut care până atunci s-au aflat în cea mai mare parte sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei și Sucevei.

Ar mai fi de spus că în secolul al XIX-lea nu exista Patriarhatul de la Moscova, acesta fiind lichidat de împăratul Petru I. Capul Bisericii Ortodoxe Ruse era nimeni altul decât țarul, care o administra printr-un demnitar numit ober-procuror. De altfel, Gavriil Bănulescu-Bodoni fusese desemnat de către împăratul Alexandru I să conducă în 1813 proaspăt înființata Arhiepiscopie a Chișinăului.

Departamentul ideologic al statului

Astfel, Biserica Ortodoxă Rusă deja pe timpul țarului a fost redusă la statutul unui departament ideologic în administrația imperială. După revoluția bolșevică, Stalin a perpetuat această stare de fapt. El a restabilit Patriarhatul de la Moscova în anii celui de-al Doilea Război Mondial, dar l-a aservit statului comunist.

În aceste condiții, BORu, sub dictatura bolșevică, a fost de fapt o secție sub acoperire religioasă a propagandei cominterniste. A slujit cu obediență expansionismul sovietic în formele lui cele mai abominabile.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și o nouă anexare a Basarabiei, Biserică Românească din ținut fusese desființată. Teritoriul canonic al Mitropoliei Basarabiei a fost trecut abuziv de administrația sovietică sub jurisdicția formală a  BORu care și-a creat aici propriile eparhii și episcopii.

Uzurparea teritoriului canonic

Toate acestea sunt nelegiuiri strigătoare la cer care nu au fost acceptate de-a lungul timpului de  către Biserica Ortodoxă Română. Și Patriarhia de la Constantinopol, sub a cărei autoritate până în 1812 s-a aflat Basarabia, s-a resemnat, dar nu a încuviințat niciodată uzurparea teritoriului canonic românesc de către Rusia.

Din acest punct de vedere, lucrurile între Prut și Nistru sunt chiar mai limpezi decât în Ucraina.   Biserica Rusă nu a fost îndreptățită nici măcar formal vreodată de Constantinopol să administreze spațiul ecleziastic din Basarabia, prezența ei în acest teritoriu s-a bazat pe baionetele rusești, fiind un act arbitrar și injust.

Astfel, decizia Patriarhiei de la Constantinopol de a cataloga ca fiind nelegitimă anexarea Mitropoliei de la Kiev în secolul al XVII-lea de către Patriarhatul de la Moscova are valoarea unui precedent care trimite în ilegalitate și Mitropolia Chișinăului afiliată Bisericii Ruse. Cum BORu a pus mâna pe teritoriul canonic al Basarabiei cu sila, profitând de conjunctura politică, dominația ei în Republica Moldova constituie o infracțiune.

Să iasă din ilegalitatea ober-procurorului

Judecând după reacția furioasă a Patriarhatului de la Moscova care atacă astăzi virulent Biserica-Mamă a Constantinopolului, BORu va persevera în eroare și nedreptate. Se va împotrivi cu înverșunare, încercând să perpetueze actuala stare de fapt.

Numai că timpul lucrează împotriva imperialismului rus. Refacerea Scaunului Mitropolitan de la Kiev și ridicarea lui la rang Patriarhal spulberă mitul medieval al celei de-a treia Rome. Odată cu emanciparea Bisericii Ucrainene, își va da obștescul sfârșit și proiectul imperialist al „Lumii Ruse”.

Pierzând Ucraina, BORu scapă din mână nu doar teritorii, lăcașe sfinte și enoriași, ci și o istorie milenară pe care și-o revendică. Creștinarea de acum 1000 de ani a Kievului de către cneazul Vladimir nu mai aparține Rusiei, ci Ucrainei. Autocefalia Bisericii Ucrainene se constituie astfel într-o lovitură grea pentru mentalitatea imperială a Moscovei, riscând să-i provoace o criză existențială.

Mitropolia Chișinăului și a ”întregii Moldova” , subordonată Patriarhatului de la Moscova, spre deosebire de ucraineni, nu poate pretinde autocefalia, întrucât Basarabia este teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Singura entitate ortodoxă legală la est de Prut este Mitropolia Basarabiei ca biserică autonomă în cadrul BOR.

În aceste împrejurări, ierarhii și clericii din Republica Moldova, înregimentați deocamdată în Biserica Rusă, trebuie să asculte de Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, primus inter pares, și să ia calea cea dreaptă. Asta ar însemna să iasă din ilegalitatea puterii uzurpatoare a ober-procurorului și a urmașilor acestuia și să intre în legalitatea Bisericii Ortodoxe Române.

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: