• Bucuresti 2º C
    Baia Mare 2º C
    Brasov 2º C
    Cluj-Napoca 1º C
    Constanta 6º C
    Craiova 2º C
    Galati 3º C
    Iasi 2º C
    Suceava 0º C
    Timisoara 4º C
  • 1 EUR = 4.6485 LEI
    1 USD = 4.0861 LEI
    1 GBP = 5.1722 LEI
    1 CHF = 4.1190 LEI
    1 HUF = 1.4383 LEI
    1 BGN = 2.3768 LEI
    1 JPY = 3.6010 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Petru BOGATU // Republica Moldova e un stat sau un selsoviet?

15 Noiembrie, 11:14

Din punct de vedere electoral, Partidul Democrat a calculat bine. A ales pentru referendumul din ziua alegerilor parlamentare două dintre cele mai profitabile teme politice.

Bogatu

Pe placul alegătorilor

Consultarea populară le va aduce democraților, probabil, un spor de audiență. Reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și dreptul alegătorilor de a le retrage legislatorilor înainte de termen mandatul sună frumos pentru majoritatea electoratului.

Vulgul întotdeauna s-a dat în vânt după execuțiile publice ale politicienilor. Zilele noastre nu fac o excepție, chiar dacă astăzi acestea îmbracă o formă democratică, prin excelență vegetariană.

Până și în societățile deschise cu tradiții liberale,cetățenii votează cu plăcere, de regulă, posibilitatea de a diminua numărul legislatorilor și cel al demnitarilor din instituții, de a sancționa, într-o formă sau alta, înalții funcționari publici. Astfel de consultări populare sunt în vogă mai cu seamă în estul Europei, în țările fostului bloc sovietic.

Precedentul românesc

Un exemplu concludent, din acest punct de vedere, este Referendumul din România de la 22 noiembrie 2009 care a avut loc concomitent cu alegerile prezidențiale. Inițiat de președintele Traian Băsescu, acesta a avut două întrebări.

  1. Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?

  2. Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?

După cum era de așteptat, majoritatea covârșitoare a alegătorilor au votat pro. 72,32% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral și pentru reducerea numărului de deputați.

Acest rezultat era previzibil. Cetățenii au răspuns pozitiv la întrebările referendumului nu pentru că ar fi fost convinși că un parlament unicameral este mai eficient decât unul bicameral, iar un număr de 300 de deputați ar fi mai rațional. Ei au votat din instinct pentru execuția Senatului, care urma să fie lichidat, și pentru a pune la respect deputații, o parte dintre care și-ar fi pierdut mandatele în urma reformei parlamentare.

Deși fusese validat, referendumul nu a fost implementat. S-a considerat că un Parlament bicameral este mai potrivit pentru o țară medie ca România, deoarece asigură un echilibru al puterilor și o reprezentanță mai bună a teritoriului. Mai toate statele europene comparabile cu România ca număr al populației au un Legislativ cu două camere: Belgia, Olanda, Polonia etc.

Un instrument al democrației directe

De unde și senzația că problemele care reclamă o expertiză nu trebuie supuse referendumului. Orice s-ar spune, consultările populare sunt un instrument al democrației directe, nu al democrației reprezentative care funcționează la ora actuală în toate sistemele politice pluraliste.

Or, potrivit psihologiei sociale, suma membrilor unui grup este inferioară fiecărui membru. De aceea, democrația reprezentativă se consideră superioară democrației directe.

Organizate în pripă sau abuziv, referendumurile fac mai mult rău decât bine. Un exemplu din acest punct de vedere a fost Brexitul care, decis prin vot popular, nu a făcut decât să dezbine societatea britanică. Nu degeaba, premierul David Cameron, care a organizat plebiscitul, a recunoscut că a greșit și a demisionat.

Referendumul poate ucide democrația

Că să nu mai spun că de referendumuri profită dictatorii pentru a elimina succesiunea democratică la putere. Benito Mussolini în Italia, Augusto Pinochet în Chile, Aleksandr Lukașenko în Belarus, Hugo Chaves în Venezuela, Saparmurat Niazov în Turkmenistan, Nursultan Nazarbaev în Kazahstan și alții și-au legitimat regimul și și-au prelungit aflarea la putere prin plebiscit. Oricât ar părea paradoxal, o democrație poate fi omorâtă prin atare consultări populare.

Iată de ce în democrațiile avansate referendumurile nu sunt agreate. Ele se desfășoară preponderent la nivel local. Acolo sunt bune. Consultările populare se organizează în provincie pentru a consulta o comunitate, locuitorii unui oraș sau ai unor comune. În SUA, bunăoară, plebiscitele nu sunt practicate la scară națională.

Privind lucrurile din acest unghi, chiar mă bucur că orientarea pro-europeană nu a fost supusă referendumului în Republica Moldova. Consider că această chestiune, precum și problema Unirii cu România, pot fi dezbătute și decise prin uneltele democrației reprezentative, nu ale celei directe.

Greu de implementat

În ceea ce privește referendumul organizat de democrați, am certitudinea că ei vor avea câștig de cauză din motivele pe  care le-am expus mai sus. Mai greu va fi de implementat prevederile sprijinite de populație. În viitorul Parlament va fi nevoie de o majoritate constituțională pentru a vota schimbarea, ceea ce este puțin probabil.

Unde mai pui că o eventuală introducere a mandatului imperativ, posibilitatea revocării legislatorului de către alegători ar sfida practicile democratice occidentale, întrucât deputatul  trebuie să țină seama nu doar de interesele circumscripției, ci și de cele generale. Cu alte cuvinte, el urmează să reprezinte națiunea, nu doar un grup de alegători care l-a votat.

Și pe urmă, Republica Moldova e un stat sau un selsoviet? Dacă se pretinde că e un stat, trebuie să aibă și un Parlament pe măsură.

Parlamentari sau conțopiști?

În conformitate cu practicile internaționale, un Legislativ funcțional ar urma să aibă nu mai puțin de 90-100 de deputați pentru a acoperi toate sferele mai importante: apărarea, siguranța națională, politica externă, justiția, finanțele și bugetul, comerțul și strategiile economice, transportul și comunicațiile, piața muncii și asistența socială, sănătatea, ecologia, educația și cercetarea.

Deloc întâmplător, în Europa până și în țările mai mici decât Republica Moldova numărul de mandate legislative este de peste 100. În Estonia sunt 101 de deputați, în Macedonia – 120, în Slovenia 130.

61 de deputați vor fi în stare doar să ștampileze legile, nu să le elaboreze. Noi avem nevoie de conțopiști sau de parlamentari?

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: Petru Bogatu, referendum, Republica Moldova
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: