• Bucuresti 30º C
    Baia Mare 28º C
    Brasov 24º C
    Cluj-Napoca 27º C
    Constanta 27º C
    Craiova 28º C
    Galati 29º C
    Iasi 27º C
    Suceava 24º C
    Timisoara 29º C
  • 1 EUR = 4.7204 LEI
    1 USD = 4.2231 LEI
    1 GBP = 5.2539 LEI
    1 CHF = 4.2880 LEI
    1 HUF = 1.4490 LEI
    1 BGN = 2.4135 LEI
    1 JPY = 3.9028 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Petru BOGATU // Forța care va înclina balanța în alegerile anticipate

16 Mai, 10:43

Așadar, lucrurile s-au limpezit. Partidele parlamentare au la dispoziție exact o lună ca să formeze și să voteze o majoritate parlamentară. În caz contrar, Parlamentul de legislatura a zecea va sucomba subit.

Bogatu

Începe turneul blitz

Deunăzi, Curtea Constituțională a răspuns  negativ la întrebarea dacă poate președintele înainta candidatura primului-ministru în lipsa organelor de conducere a Legislativului. Astfel, a fost spulberat un mit postelectoral potrivit căruia PDM și PSRM, fără să formeze o alianță politică, ar netezi terenul pentru desemnarea unui premier neutru în fruntea unui cabinet tehnocrat.

Astăzi nu există niciun dubiu asupra modului în care se poate ieși din impasul politic survenit după scrutinul din luna februarie. Ori se creează o coaliție de guvernământ, ori vor fi convocate alegeri anticipate.

Președintele Igor Dodon declară că Parlamentul ar urma să fie dizolvat pe la mijlocul lunii iunie. Astfel, din acest moment, partidele intră într-o acută criză de timp.

Jocul  normal pe tabla de șah politic s-a încheiat. Începe turneul de blitz. Toate mutările se vor face de acum încolo în mare grabă, iar orice eroare comisă poate fi fatală. Cine greșește plătește, riscând să-i cadă stegulețul.

O cursă contracronometru

Toate soluțiile par proaste: și PSRM-ACUM, și PDM- PSRM, și ACUM-PDM. Nimeni nu pare a fi încântat măcar de una dintre aceste posibile formule de guvernare.

Nu există actualmente oameni fericiți nici printre politicieni, nici printre alegători. Se intră într-o cursă contracronometru pentru identificarea răului cel mai mic. Răul cel mai mare nu trebuie căutat. El se vede de la o poștă și se cheamă alegeri anticipate.

Ultimul sondaj de opinie, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, confirmă ceea ce bănuiește toată lumea: electoratul nu vrea un nou scrutin. Dacă va fi chemat la urne, replica lui va fi nervoasă. Să nu aveți nicio îndoială.

Că votanților le este silă de alegeri s-a văzut la 24 februarie. La ultimul scrutin legislativ au participat 49,21%  din alegători. S-a bătut astfel un record negativ în istoria electorală a Republicii Moldova.

Încă niciodată, de la proclamarea independenței încoace, prezența la urne în alegerile parlamentare n-a fost atât de derizorie. S-a confirmat de fapt un trend descendent care se accentuează an de an.

La  scrutinul legislativ din 2010 au luat parte  65,5 la sută din totalul electoratului. Patru ani mai târziu, rata de participare s-a redus până la 57,28 la sută.

Între timp, intervenise criza politică declanșată de furtul miliardului, protestele opoziției extraparlamentare și arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat. Pe acest fundal, interesul alegătorilor pentru exercițiul electoral s-a prăbușit.

În 2019, mai mult de jumătate din alegători a rămas acasă în ziua votului. N-a salvat lucrurile nici creșterea economică din ultimi ani, nici majorarea pensiilor și salariilor.

Nu sunt motive să sperăm că situația se va îmbunătății substanțial în următoarele luni. Dimpotrivă.

Electoratul demobilizat

Lipsa de comunicare,  dialogul surzilor de la vârf, incapacitatea politicienilor de a pune interesele generale mai presus decât cele înguste de partid vor avea efecte dezolante asupra cetățenilor. Alegătorilor dezgustați li se va face și mai multă scârbă  de alegeri în special și de politică în general.

Așa fiind, de pe urma dizolvării Parlamentului vor avea de pierdut nu doar politicienii, ci și democrația moldovenească. Nimeni nu va scăpa basma curată. Din viitoarele alegeri anticipate vor ieși cu toții șifonați.

Electoratul unionist, care constituie o treime din totalul alegătorilor, este  cel mai dezamăgit la ora actuală. Cea mai mare parte a acestuia a rămas acasă la 24 februarie, fapt ce a redus simțitor bazinul electoral al Partidului Democrat și al blocului ACUM. Este un miracol că în aceste condiții formațiunile proeuropene, luate laolaltă, au întrunit mai multe voturi decât filorușii.

Oricum, alegerile anticipate vor inhiba electoratul prooccidental  și așa în mare parte demobilizat. Iată de ce și PDM, și ACUM nu au cum evita lunecarea pe toboganul politic dacă cetățenii vor fi   invitați să voteze la toamnă.

Democrații, ce-i drept,  mai pot compensa pierderile datorită mulțimii de primării pe care le controlează în teritoriu.  Blocul ACUM însă, fără sprijin la fața locului și după câteva runde de  discuții dubioase cu partidul lui Putin la Chișinău, riscă să capoteze sau chiar să intre în disoluție.

Rezistența pasivă

Singurul care câștigă întrucâtva de pe urmă prezenței reduse la urne este PSRM. Cu cât mai puțini alegători participă la scrutin, cu atât mai mare este procentajul obținut de socialiști. Dar nici ei n-ar trebui să-și facă iluzii.

Deși alegătorul lui Dodon este din oficiu disciplinat, stânga filorusă și-a atins plafonul maxim. Bazinul ei electoral are limite demografice și etnice.

Pe lângă aceasta, dezamăgirea își va spune cuvântul și în sânul electoratului socialist, nu doar în cel al dreptei. De aceea, chiar dacă va înregistra un scor electoral mai bun decât cel de la 24 februarie, este puțin probabil ca PSRM să-și asigure o majoritate absolută în viitoarea legislatură.

De unde și concluzia că în alegerile anticipate un factor decisiv îl vor constitui nu cei care vor vota, ci cei care vor rămâne acasă.  Ei vor reprezenta forța neorganizată care va transforma absența de la  vot într-o rezistență pasivă împotriva actualelor partide. Nu-i  exclus ca rata de participare să scadă la toamnă sub 40 la sută.

Refuzul masiv al alegătorilor de a se prezenta la urne va echivala cu vot de blam împotriva actualei clase politice. În aceste împrejurări, după alegerile anticipate, mutări bune pe tabla de șah politic vor fi chiar mai puține decât sunt astăzi.

2010 – prezența la urne a fost de 65,5%

2014 - Rata de participare la scrutin a constituit 57.28%

2019 - prezența la vot a fost de 49,21% (peste 1 milion 452 de mii de alegători, din aproximativ 3,2 milioane înregistrați) aproape 30 la sută dintre cei chestionați ori nu știu cum cine trebuie să voteze, ori afirmă că nu ar participa la vot. electoratul filorus al PSRM este din oficiu disciplinat și mobilizat câtă vreme cu bunul simţ şi logica atârnate în cui, că oricum ele nu contează niște teze făcute pe genunchi să se deruleze pe repede înainte.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: