• Bucuresti 7º C
    Suceava -3º C
  • 1 EUR = 4.7081 LEI
    1 USD = 4.1377 LEI
    1 GBP = 5.3199 LEI
    1 CHF = 4.1501 LEI
    1 HUF = 1.4797 LEI
    1 BGN = 2.4073 LEI
    1 JPY = 3.7743 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Petru BOGATU // Câștigătorul imprevizibil de după scrutinul din 24 februarie

18 Decembrie, 11:14

Cuvintele de ordine ale campaniei electorale care stă să înceapă, sunt două: polarizare și non-combat.

Bogatu

Polarizare

Odată cu formarea blocului ACUM, ecuația electorală de la Chișinău, la prima vedere, s-a simplificat. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, realizate în lunile noiembrie și decembrie, doar patru partide  au șanse reale să intre în viitorul Parlament în urma alegerilor legislative de la 24 februarie 2019.

Toate cercetările sociologice dau drept câștigător Partidul Socialiștilor. Partidul Democrat, Partidul Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate sunt cotate pe locurile doi, trei și patru. Celelalte formațiuni politice, poate cu excepția Partidului Șor  care balansează undeva la limita baremului de 6%,  nu au cum să treacă pragul electoral.

În ceea ce privește ascensiunea celor patru partide din fruntea topului (PSRM, PDM, PAS și PPDA), aceasta este explicabilă. Ele cresc datorită unei puternice polarizări a electoratului.

Aproape întregul vot protestatar este coagulat la ora actuală de PAS și PPDA. Alegătorii nostalgici și rusofili pariază în cea mai mare parte pe PSRM. Electoratul loialist, preponderent pro-european, care consideră că actuala putere nu are o alternativă credibilă, merge pe mâna PDM-ului.

Non-combat

Oricât ar părea de paradoxal, spiritul combativ împins până la paroxism al unor jucători politici este însoțit de un defetism nemaivăzut al altor jucători. Aceștia din urmă, deși încearcă să creeze impresia că nu renunță la luptă, părăsesc terenul de joc cu coada între picioare.

Radicalizarea electoratului și rigorile votului uninominal favorizează concentrarea alegătorilor în jurul unor grupări politice relativ mari. Concomitent, în mijlocul partidelor cu posibilități mai mici de a trece baremul electoral apare o stare fără precedent de non-combat.

Pentru prima oară de la 1991încoace, mai multe partide să dau la o parte, ieșind din cursa electorală singure și nesilite de nimeni. Competiția politică a fost părăsită deja de PLDM, PL, PUN și PLR.

Și acestea, după toate probabilitățile, nu sunt ultimele abandonuri. E un fenomen nou și descurajant care ar putea să conducă la un masiv absenteism electoral, preponderent printre cetățenii cu viziuni unioniste.

Hazardul votului mixt

Cum formațiunile politice conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase au decis să participe la scrutin  împreună, aliate într-un singur bloc electoral, viitorul Legislativ va fi constituit în aparență din trei forțe politice: PSRM, PDM și ACUM. Și, probabil, lucrurile ar sta anume așa, dacă alegerile s-ar fi desfășurat exclusiv în baza sistemului proporțional.

Însă simbioza dintre votul majoritar cu cel proporțional schimbă datele problemei, netezind calea hazardului. Altfel spus, scrutinul din 24 februarie, dincolo de calculele mai mult sau mai puțin lămuritoare ale alegerilor pe liste de partid, comportă o mare doză de imprevizibil generată de sistemul uninominal. Să mă explic.

Primo. În condițiile în care doar trei forțe politice ar intra în Parlament, PSRM, de pe locul 1, ar putea să obțină o majoritate relativă cu 35-40 la sută din sufragii. Însă votul majoritar riscă să dea  peste cap aceste calcule. Socialiștii nu sunt omogen reprezentați pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce nu-i exclus să-i lipsească de multe mandate în circumscripțiile uninominale din centrul și sudul republicii, cu excepția Găgăuziei, desigur.

Un alt dezavantaj pentru PSRM sunt candidații independenți de stânga, precum și reprezentanții Partidului Șor și „Partidului Nostru” al lui Renato Usatîi. Chiar dacă nu vor intra în Parlament în baza sistemului proporțional, aceștia, neîndoios, vor câștiga câteva mandate în circumscripțiile uninominale, confiscând astfel o parte a electoratului nostalgic sau pro-rus care fără ei ar fi fost adjudecat de PSRM.

Secundo. PDM nu are cum să întreacă PSRM în intențiile de vot, asta e clar. Totuși, democrații sunt mai uniform reprezentați în teritoriu, ei având șanse să învingă în mai multe circumscripții uninominale nu doar în zona de centru sau în cea de sud, ci și în nordul republicii.

Atuul democraților este resursa administrativă pe care ei o vor folosi-o din plin. Un inconvenient însă pentru PDM este faptul că acesta se vede silit să lupte cu aceeași ardoare pe două fronturi: și împotriva PSRM, și împotriva ACUM.

Terțio. Blocul ACUM, dacă reușește să mobilizeze electoratul protestatar, ar putea să întrunească în alegeri chiar mai multe voturi decât îi dau sondajele de opinie. Pe listele de partid tandemul PAS- Platforma DA are șanse să obțină un rezultat bun datorită retragerii din competiție în favoarea lor a unor partide de dreapta. Nu așa stau lucrurile însă în circumscripțiile uninominale.

ACUM, spre deosebire de PDM, nu dispune de un management politic bine pus la punct în provincie. De aceea, PAS și PPDA vor fi mai slab cotate în alegerile conform sistemului majoritar decât în cele desfășurate în baza reprezentării proporționale. Să nu uităm, de asemenea că cele două formațiuni politice s-au umplut de penibil în cazul Open Dialogue, ceea ce ar putea să-i coste scump.

În fine, pe dreapta se vor lupta și candidați independenți. Unii dintre aceștia, mai cu seamă reprezentanții  Partidul Popular European ( Iurie Leancă, Valeriu Ghilețchi), au sorți de izbândă.

Marii absenți

Altminteri zicând, votul mixt ridică mari întrebări în ceea ce privește scorul final al scrutinului. Lucrurile nu-s chiar așa cum poate se aude prin târg.

S-ar putea ca distribuirea mandatelor în viitorul  Parlament, după cum adesea se întâmplă în sistemul majoritar, să difere substanțial de calculele făcute în baza sondajelor de opinie. Circumscripțiile uninominale vor furniza surprize și la anunțarea rezultatelor finale, și la constituirea grupurilor parlamentare.

Intuiesc totuși că în urma acestui scrutin în care se vor bate exclusiv partidele etatiste, atât cele de stânga, cât și cele de dreapta, până la urmă vor  învinge marii absenți din jocul politic de la 24 februarie – unioniștii. Ei vor câștiga nu Parlamentul, firește, ci inimile oamenilor. Iertați-mi patetismul, dar astfel văd eu situația creată după consumarea alegerilor.

Nu spun toate acestea dintr-un exces de optimism, ci pornind de la realitățile basarabene ce se conturează tot mai pregnant de la un timp încoace. Stările de spirit românești vor deveni singurul refugiu pentru sufletele dezolate de senzația de déjà vu care pare să nu mai înceteze în statul numit Republica Moldova.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: