• Bucuresti 3º C
    Baia Mare 2º C
    Brasov -2º C
    Cluj-Napoca 0º C
    Constanta 9º C
    Craiova 1º C
    Galati 0º C
    Iasi -1º C
    Suceava -3º C
    Timisoara 0º C
  • 1 EUR = 4.6540 LEI
    1 USD = 4.1197 LEI
    1 GBP = 5.1867 LEI
    1 CHF = 4.1341 LEI
    1 HUF = 1.4376 LEI
    1 BGN = 2.3796 LEI
    1 JPY = 3.6288 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Petru BOGATU // Autocefalia Bisericii Ucrainene și impactul ei iminent asupra R Moldova

18 Septembrie, 11:12

Mass-media de la Chișinău trece prea ușor peste pregătirile unui eveniment internațional crucial care, odată produs, va avea efecte covârșitoare asupra celui de-al doilea stat românesc. Având o imensă încărcătură emoțională și spirituală, acesta va zgudui din temelii societatea moldovenească, impunând schimbări majore.

Bogatu

Paharul din care n-a vrut să bea Kiril

Cea mai mare bătălie a momentului se dă la ora actuală nu în Donbass și nici nu măcar în Siria, unde a intervenit o relativă acalmie, ci pentru Ucraina între Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și Biserica Ortodoxă Rusă. Cu toate că-i o luptă a ideilor, nu a artileriei, tancurilor și rachetelor balistice, consecințele ei pot depăși impactul unui mare război.

„Câte divizii are Papa?”, întreba malițios Stalin în toiul conflagrații mondiale. Nici suveranul pontif și nici patriarhii ortodocși nu au sub comanda lor unități militare, bineînțeles. Ei dispun însă de puterea cuvântului care, după cum demonstrează experiența istorică, este adesea mai mare decât orice forță armată.

La începutul lunii septembrie, cu puțin înainte ca Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu să declanșeze procedura de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhul Kiril al Rusiei a sosit la Istanbul într-un ultim efort disperat de a împiedica acest proces. La o primă întrevede publică a celor doi prelați a avut loc o întâmplare bizară.

Ospătarul a pus pe masă în fața ierarhilor două pahare cu apă. Însetat după un drum lung, pesemne, Kiril a întins mâna spre unul dintre ele. A intervenit prompt un membru al serviciului rus de securitate care s-a apropiat de el și i-a arătat să bea din celălalt recipient. Gestul n-a rămas neobservat. Contrariat, Bartolomeu a împins paharul rămas spre marginea mesei, dând de înțeles că nu va bea din el.

Ce a fost asta? Un derapaj paranoic al serviciului de securitate al președintelui Putin care, prin cumul, îl păzește și pe Kiril, sau ceva mai mult? Nu știm. Un lucru este cert. Acest incident arată că tensiunea dintre Moscova și Constantinopol în lupta pentru Ucraina atinge paroxismul.

Unde mai pui că după întâlnirea celor doi prelați, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, a lăsat să se întrevadă că ar fi amenințat de ruși. Nimeni nu este în stare să ne intimideze, a spus el, „nouă ni-e frică doar de Dumnezeu”.

Nu există cale de întoarcere

Nu există o putere mai dezirabilă de tip soft power decât cea exercitată de o instituție ecleziastică. De acest fapt și-a dat seama până și ateul înrăit Stalin când armata germană ocupase partea europeană a URSS și se pregătea să intre în Moscova. Fiorosul dictator sovietic, care anterior desființase practic Biserica Ortodoxă Rusă (BORu), a readus de urgență la Moscova din GULAG câțiva episcopi și a relansat astfel Patriarhatul Moscovei, mort în acel moment.

După prăbușirea URSS în 1991, Kremlinul a cedat fostelor republici sovietice uzine militare, avioane de vânătore, arsenale de război. Nu a făcut însă nicio concesie în chestiuni ecleziastice. În anii 1990, de exemplu, în Republica Moldova dispăreau fără urmă sau mureau subit în condiții dubioase ierarhi, preoți sau călugări care atentau la dominația BORu.

Înverșunarea cu care astăzi Patriarhul Kiril și camarila se opun autocefaliei ucrainene nu este de mirare, deci. Moscova apără o redută pe care nu concepe s-o piardă.

Or, potrivit Patriarhiei Ecumenice, în prezent „nu există cale de întoarcere”. Bartolomeu l-a informat pe Kiril că „examinează încă din aprilie” conferirea autocefaliei. El a desemnat doi exarhi care pregătesc la Kiev procedura desprinderii de Rusia a ortodoxiei ucrainene.

Constantinopolul are dreptul exclusiv de a emite un „tomos al autocefaliei”. Și asta pentru că și Mitropolia Kievului acum 1000 de ani, când au fost creștinați slavii de răsărit, și ulterior Biserica Ortodoxă Rusă s-au aflat inițial sub autoritatea canonică a Patriarhiei Ecumenice.

Privit din acest unghi, demersul BORu care, în semn de protest, amenință astăzi  Constantinopolul cu încetarea comunicării euharistice, este cel puțin o impietate. E ca și cum copilul, supărat pe părinte, ar declara că nu-l recunoaște drept tată.

Oricum lucrurile se derulează vertiginos. Acum câteva zile, Arhiepiscopul Onufrie, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhatului de la Moscova, a refuzat să participe la o  reuniune a Sinodului BORu din capitala Rusiei  în cadrul căruia urma să fie blamat Patriarhul Bartolomeu. Acest fapt mi se pare simptomatic.

Nu-i exclus ca ortodoxia ucraineană, aflată deocamdată sub ascultarea lui Kiril, să întoarcă macazul. Cu alte cuvinte, există semne că Biserica ucraineană supusă pentru moment Moscovei  ar putea să adere in extremis, împreună cu Patriarhatul de la Kiev și mica Biserică autocefală ucraineană, anatemizate de BORu,  la noua Biserică Ortodoxă unită a Ucrainei, recunoscută de Constantinopol.

De partea corectă a istoriei

În acest condiții, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, subordonată BORu, se va pomeni într-o situație delicată. Dacă nu se desprinde de  Moscova, va risca să se enclavizeze între Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală, recunoscută de Constantinopol.

Și încă ceva. Dincolo de faptul că va fi izolată geografic și ecleziastic de Rusia, Mitropolia Chișinăului, aflată sub jurisdicția BORu, va intra convulsiv în disoluție, deoarece autocefalia ucraineană va avea efecte molipsitoare în cel de-al doilea stat românesc.

Orice ar spune astăzi diverși comentatori ignoranți sau vânduți, actualul teritoriu al Basarabiei, ca și întreg spațiul românesc, a fost de aproximativ un mileniu și jumătate fieful canonic al Patriarhiei Ecumenice. Mitropolia Moldovei de la Iași din Principatul Moldovei s-a aflat mereu sub ascultarea Constantinopolului.

BORu n-a făcut altceva decât să profite de anexarea țaristă a Basarabiei în 1812 și să confiște drepturile canonice ale Patriarhiei Ecumenice asupra teritoriului de la est de Prut. Biserica Ortodoxă Rusă este astfel o uzurpatoare ordinară care și-a adjudecat un spațiu străin, urcând pe coama expansiunii imperialiste ruse.

Aceste lucruri vor deveni extrem de lămuritoare în Republica Moldova în urma autocefaliei ucrainene. În mod normal, toate drepturile canonice asupra Republicii Moldova urmează să fie redate Bisericii Ortodoxe Române, iar bisericile ruse ar urma să funcționeze ca instituții religioase ale unui stat străin.

Autoritățile de la Chișinău au datoria să privească situația ortodoxiei anume din această perspectivă. În mod normal, ar trebui să urmeze exemplul președintelui  ucrainean Poroșenko care, deși inițial era enoriașul Bisericii supuse BORU, a susținut până la urmă cauza Bisericii Naționale.

Precedentul ucrainean, oricum ai întoarce-o, își va spune cuvântul și în Republica Moldova. Dacă puterea de la Chișinău va ezita și nu se va plasa de partea corectă a istoriei în chestiunea ortodoxiei autohtone, lucrurile vor scăpa de sub control, sancționând politicienii incapabili să răspundă adecvat la imperativele timpului.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: