• Bucuresti 30º C
    Baia Mare 29º C
    Brasov 25º C
    Cluj-Napoca 27º C
    Constanta 25º C
    Craiova 28º C
    Galati 29º C
    Iasi 29º C
    Suceava 26º C
    Timisoara 28º C
  • 1 EUR = 4.6292 LEI
    1 USD = 3.9502 LEI
    1 GBP = 5.2748 LEI
    1 CHF = 3.9869 LEI
    1 HUF = 1.4510 LEI
    1 BGN = 2.3669 LEI
    1 JPY = 3.6046 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Petru BOGATU // Apune steaua votului etnic în Republica Moldova?

07 Mai, 10:01

Întrebarea din titlu, chiar dacă e o interogație retorică, pare neverosimilă, știu. Îmi dau seama că am lansat o ipoteză insuportabil de optimistă. Și totuși, ceva se întâmplă.

Bogatu

Îl votează pe Putin

Oricum ai întoarce-o, steaua votului etnic nu strălucește prin părțile noastre la fel de puternic ca altădată. Parcă-i mai palidă ca de obicei. Încă nu cade amurgul, dar pe firmament se văd niște pete.

Asta pare straniu, desigur. Ne-am obișnuit că în alegerile din Republica Moldova rusolingvii votau disciplinat fantoma Uniunii Sovietice, iar de la un timp încoace – obsesia numită Putin.

Este foarte greu de crezut că tentația minorităților de a face o alegere pe criterii etnice poate fi înfrântă. Indiferent de propaganda electorală, rusolingvii votează preponderent candidații filoruși. Și basta.

Încă acum câtva timp o schimbare de optică nici nu se întrezărea măcar. Mai cu seamă că acest tip de opțiune politică există nu doar la noi.

Votul etnic apare peste tot unde nu sunt depășite clivajele identitare: în Catalonia spaniolă, în   Transilvania românească, în Scoția britanică, în Belgia etc. Alimentat de instinctul autoconservării, de nostalgii sau de influențe externe, acesta se manifestă mai pregnant în mijlocul minorităților decât în cel al majorității populației.

Un amestec necurat

În Republica Moldova, fenomenul cu pricina s-a încuibat odată cu prăbușirea URSS. Reprezentanții minorităților, deși se declarau în acte ucraineni, bulgari sau găgăuzi, erau văduviți de o identitate etnică distinctă. Ei aveau trăsăturile ”noului om sovietic” (”homo sovieticus”), vorba lui Alexandr Zinoviev. Se  comportau  de parcă erau ruși, creând falsa impresie că în Republica Moldova ar exista o mare minoritate rusă.

Așa s-a format între Prut și Nistru votul etnic prorus. Practic, majoritatea covârșitoare a celor trei minorități slave (ucrainenii, rușii, bulgarii), la care se adăugau găgăuzii, votau la unison - excepțiile fiind neglijabile – agrarienii, comuniștii sau alte partide  nostalgice și rusofile.

Atâta doar că la noi s-a creat o situație mai proastă decât în oricare altă zonă a Europei. În Republica  Moldova votul etnic s-a suprapus cu cel geopolitic, constituindu-se astfel într-un amestec necurat de iluzii, de așteptări utopice, de fobii față de orice schimbare, față de NATO, față de Occident și, nu în ultimul rând, față de România.

Alegătorii rusolingvi (circa 18-22 la sută din totalul populației), combinați cu aproximativ același  procentaj de votanți nostalgici românolingvi, constituiau baza politică a agrarienilor, iar ulterior a comuniștilor. Circa 45 la sută din sufragii îi asigurau partidei filoruse o majoritate confortabilă în Parlament.

Când PCRM s-a dezumflat, votul etnic n-a rămas de izbeliște pe drumuri. S-a îndreptat in corpore spre PSRM.

Anume acest contingent a votat în alegerile locale din Chișinău pentru Igor Dodon în 2011 și pentru Zinaida Greceanîi în 2015, pierzând la limită. Filorușii și-au scos pârleala în 2016, când, profitând și de deruta electoratului pro-european, l-au făcut președinte pe liderul socialist.

Crăpături în monolit

Cum însă nimic nu-i veșnic sub soare, lucrurile par să se schimbe treptat. Există semne de la o vreme că în monolitul de nezdruncinat al votului etnic au apărut niște fisuri.

Mortarul ce lega minoritățile din Republica Moldova a fost mai întâi nostalgia după URSS, iar mai apoi, după cum am arătat mai sus, adorația față de Putin. Iată că azi acest liant s-a rupt subit.

Totul a început cu anexarea Crimeii și invazia rusă în Donbass din anul 2014. De aici încolo lucrurile au luat o turnură abruptă. Cum în tot răul este și un bine, războiul dintre cele două state slave a deșteptat conștiința de sine a națiunii ucrainene. Un suflu înnoitor s-a revărsat peste țară, întărind-o.

Noua situație n-avea cum să nu aibă efecte și asupra etnicilor ucraineni din Republica Moldova, majoritari între minoritățile naționale dintre Prut și Nistru. Și ei au început treptat să se schimbe. Era inevitabil acest fapt. Procesul este foarte dificil și lent, firește. Nu se vede cu ochiul liber.

Mai ales că majoritatea ucrainenilor din Republica Moldova au fost puternic asimilați.  Și cu toate acestea, carul s-a urnit din loc. În primul rând, în zona urbană, printre ucrainenii școliți.

De ce cred așa? Pentru că se schimbă la față elita culturală ucraineană din Republica Moldova. Se produc mutații în mijlocul electoratului din Chișinău.

În consecință, socialiștii se confruntă la ora actuală cu probleme nemaivăzute până mai ieri. Pentru prima oară principalul candidat al stângii nu a reușit să monopolizeze întregul vot etnic.

Ucrainenii sunt altfel

Ion Cioban constată astăzi că împarte electoratul, considerat odinioară în totalitate rusofil, cu Silvia Radu. De unde și concluzia că alegătorul tradițional al stângii este deja altfel. Nu toți reprezentanții minorităților naționale din Chișinău sunt dispuși să voteze orbește pentru Putin.

Aș vrea să fiu bine înțeles. Nu afirm că pozițiile partidei filoruse în Republica Moldova sunt compromise iremediabil. Nu îndemn să ne culcăm pe lauri.

Metamorfoza etnicilor ucraineni din Chișinău, care și-au regăsit identitatea, încă nu s-a încheiat. Ei nu sunt, în marea lor majoritate, nici prooccidentali, nici filoromâni și nici unioniști. Dar o parte considerabilă dintre aceștia a încetat să se închine Maicii Rusia. Iată de ce votul lor nu mai poate fi lesne manipulat de candidații pro-Putin.

Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care candidatul PSRM, Ion Ceban, a lăsat-o mai moale cu retorica geopolitică și declarațiile de dragoste față de Rusia. Articulând un mesaj mai echilibrat și punând accentul pe problemele sociale ale chișinăuienilor, el caută se recucerească terenul pierdut. Rămâne de văzut dacă va reuși.

E încă mult până departe, bineînțeles. În satele ucrainene trezirea națională mai are de parcurs un drum lung. Situația se schimbă anevoie. Dar și în satele moldovenești există încă destui nostalgici.

Gheața s-a spart însă. Votul etnic intră în disoluție, iar procentajul relativ mic al etnicilor ruși din Republica Moldova (aproximativ 4,1 %, potrivit ultimului recensământ) nu oferă nicio șansă de revanșa în viitor.

Dezintegrarea monolitului electoral prorus nu cred că mai poate fi oprită. Procesul va continua  odată cu scuturarea ucrainenilor de magia Maicii Rusia, ca până la urmă votul etnic în Republica Moldova să devină un fenomen marginal.

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: alegeri, Petru Bogatu, Republica Moldova
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: