• Bucuresti 34º C
    Baia Mare 31º C
    Brasov 31º C
    Cluj-Napoca 32º C
    Constanta 30º C
    Craiova 34º C
    Galati 34º C
    Iasi 34º C
    Suceava 30º C
    Timisoara 34º C
  • 1 EUR = 4.7199 LEI
    1 USD = 4.1541 LEI
    1 GBP = 5.2701 LEI
    1 CHF = 4.2531 LEI
    1 HUF = 1.4593 LEI
    1 BGN = 2.4133 LEI
    1 JPY = 3.8580 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Niște violuri ca la carte... Cam ca pe la Vaslui

18 Iulie, 03:09

2009. Niște călduri, aproape ca și-acum. Am ales să fac un documentar cu ceva despre care nu înțelegeam de ce se întâmplă. Încercam să stabilesc legături de cauzalitate, motive, stereotipuri în mentalul colectiv al unei comunități, pe scurt... de ce, presa locală din Vaslui e plină de violuri? Multe dintre ele, incesturi.

viol

 

Am luat la pas dealurile din Vaslui până n-am mai putut. Filmam cu colegul și foarte-prietenul meu, Ștefan Stoica și încercam să înțelegem amândoi de ce se întâmplă ca, în anul precedent (și probabil în mai toți anii), Vasluiul să se afle pe locul doi în materie de violuri, faza pe națională!

Pe primul este Iașul, să n-avem vorbe.

Cazuistica, dintre cea mai diversificată și mai bogată! Privirilor pudibonde, recomand să nu lectureze mai departe.

Orice creator de scenariu cunoaște elementara condiție a elaborării lui. Predicatele constitutive obligatoriu trebuie să se așeze în așa fel încât spectatorul să nu se aștepte la secvența ce va să vină. Adică, să așterni imprevizibilul! Connaisseurii știu că vorbesc despre ritmeme. Nu știu însă, de ce trebuie să epatez cu ce am învățat la școală despre scenariu și insolitare, dar cred că probabil, chestia asta vine din nevoia de a echilibra intelectual scabrosul și mizerabilul din firul epic, narativ, care urmează și pe care eu am încercat să-l aștern într-un film despre violurile din Vaslui. Film pe care n-am reușit să-l termin decă după doi ani.

Gravidă fiind, când alergam pe dealurile Vasluiului după violatori, am început să reacționez și astfel am reușit să termin materialul doar după ce-a împlinit fiică-mea doi ani. De ce? Cred că de silă.

Urlă netu și feisbucu despre groaznicul viol din Vaslui în care o fată a fost prinsă și violată de vreo șapte (dacă am reținut bine) personaje. Nu personaje, ci vlăjgani în carne și oase.

Îmi place că toată lumea are păreri. Și, mai ales, că toată lumea cunoaște fenomenul.

Revin în 2009. Găsisem, (fără prea mare bătaie de cap) cazuri cu de toate. Fiică violată de tată, ba, pare-mi-se aveau și un băiețel împreună, mai aveam filmată o fiică violată, dar tatăl era la pârnaie de vreo două săptămâni iar fiica la centru de plasament, mai aveam o femeie violată în fața copiilor de către un individ ce intrase noaptea peste ei... Cazul ăsta nu îl uit, pentru că, de obicei, în film, este nevoie de ilustrație și îmi aduc aminte ca voiam să induc din imagine și din montaj groaza pe care intuisem că o trăise acea familie... Astfel, am hotărât că e nevoie de o umbră, în noapte, care se furișează către ușa femeii, umbră care să inducă prezența unui bărbat ce se strecoară cu gânduri necurate. Ce era de făcut? Am pus mâna pe cameră că, doar nu era prima dată, și l-am rugat pe Ștefan să se plimbe dintr-un punct în altul, ca să-i filmez eu umbra, în noapte...

Ce este mai interesant, erau, indicațiile pe care le dădea femeia, colegului meu, indicații ce veneau ca de la un veritabil asistent de regie.

Femeia aceea retrăia totul. Doar că, acum, ea deținea controlul!

Deci, aveam, în total, șase cazuri filmate. Între timp, aflasem de un al șaptelea, nefiind prins în program, chiar de la început. De ce? Că nu ne-a dus capul, pe niciunul, că putem găsi cam cât ai bate din palme și o mamă violată de propriu-i fiu. Pur și simplu, posibilitatea aceasta  nu o luase nimeni în calcul. Punct!

Am plecat către localitatea în care locuia Catinca Nohib, căci așa se numea acea bătrână, peste care intrase beat și dobitoc, fiu-său! Nu mai știu exact localitatea, dar nu are relevanță. În mod cert, eram în minunatul județ Vaslui. Era pe asfințit, taman bine cât să prinzi lumina aceea de regim, caldă și adevărată, în care chipul e așa cum arată el, fără umbre neadevărate... Am ajuns în centrul comunei și am descălecat în fața magazinului mixt și nonstop de la șosea, unde am întrebat de doamna aceea, cu violul, adică, bătrâna pe nume Catinca. Fără vreo nuanță dubitativă, vânzătoarea a ieșit, chiar, de la magazin, ca să îmi îndrume pașii. Mi-a arătat cum s-o iau, să mai merg fo cinci case și să bat în poarta verde, de la a șasea. Că stă acolo, cu o nepoată, că de la viol nu mai poa să șadă singură.

OK. Mergem către gospodăria indicată. Batem la poartă și vine nepoata. Spunem că o căutăm pe doamna Catinca, spunem și pentru ce și suntem lăsați puțin să așteptăm. Vine chiar fosta violată, doamna Catinca, în persoană. Spunem la ce lucrăm, ce vrem să filmăm și, că dacă nu se supără și dacă trauma s-a mai dus, am dori să ne povestească la cameră despre acea nenorocire. A zis că da, pentru că avea sentimentul că procurorul cam tărăgănează cu cercetările...

Bătrâna, brici, la minte.

Când am văzut cum se poziționează, nu am mai căutat să stau de vorbă cu dumneaei. Cine a făcut meseria asta, știe că, de obicei, cei care urmează să fie intervievați, dacă spun unele lucruri înainte de a le filma, a doua oară, la filmare, nu mai spun la fel. Omit amănunte, pentru că au mai spus odată povestea, înainte, când camera încă nu mergea. Și nu poți să-i convingi să mai spună tot, ca prima dată. Și, dacă-i convingi, oricum, nu le mai iese.

Astfel, prefer să-i țin nevorbiți pe interlocutorii unor astfel de situații. Așa că, mă bag în seamă cu operatorul, până pune camera și lavaliera, dar cu Catinca, nu stau cine știe ce, de vorbă.

Interviul începe. Iar femeia dă drumu repede lacrimilor. Începe prin a-mi spune că nu durerea fizică o chinuie, acum, ci faptul că acel act i-a tulburat bătrânețea.

Cad pe gânduri. Îmi place femeia din fața mea, care continuă să-mi povestească despre o întâmplare înfiorătoare ce i-a tulburat împrietenirea cu moartea, singurul vizitator pe care îl mai aștepta, noaptea, la cei optzeci și doi de ani, câți avea. Îmi dau seama, la un moment dat, că nu fiul este cel care o violase, ci fiul unui vecin. Am senzația că văd mașini străine. Întrerup filmarea și o întreb dacă se numește Catinca Nohib.

Da, răspunde. O cheamă Catinca. Dar, nu Nohib, ci Ciofu. Catinca Nohib locuiește mai sus, dar nu pe partea ei, ci vis a vis, la dreapta.

Și apoi am plecat la adevărata Catinca violată de fiu. Pe Catinca Ciofu, cea violată de vecinul-puști nici nu am mai bagat-o în film pentru că producătorul emisiunii de peste doi ani nu a mai suportat atâtea violuri că, a zis, se plictisește lumea cu atâtea, și să mai tai din ele la montaj.

Și de-aia, în filmul despre violurile și cauzele lor, petrecute din vară și până-n seară, în județul Vaslui, nu apar toate femeile violate în acea perioadă, în minunatul județ.

Filmul îl puteți viziona la linkul de mai jos dacă, cumva, mai aveți chef să auziți vreun cuvințel legat de violuri petrecute în județul Vaslui, într-o eră relativ modernă și civilizată.

Adică, de aici, de la București, așa pare.

Camelia Moise

linkul documentarului și al emisiunii în care a fost difuzat    http://cameliamoise.ro/?p=379

 

 

Citeste mai mult despre: documentar, Vaslui, Viol
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: