• Bucuresti 23º C
    Baia Mare 26º C
    Brasov 21º C
    Cluj-Napoca 23º C
    Constanta 20º C
    Craiova 24º C
    Galati 23º C
    Iasi 25º C
    Suceava 22º C
    Timisoara 25º C
  • 1 EUR = 4.6677 LEI
    1 USD = 4.0341 LEI
    1 GBP = 5.3242 LEI
    1 CHF = 4.0786 LEI
    1 HUF = 1.4484 LEI
    1 BGN = 2.3865 LEI
    1 JPY = 3.5984 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Iulian CHIFU // Supărarea Europei: votul mixt și ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția

06 Aprilie, 12:20

Am făcut o lectură cu creionul în mână a ultimului raport despre implementarea planului de acțiuni UE-RM legat de Acordul de Asociere.

Chifu

Un document amplu, suficient de tehnic, altfel bine conturat și definit, potrivit regulilor birocrației europene. Dar el merită ceva mai multă atenție, oricât de arid ar fi textul și de tehnice prevederile conținute. Aici e o oglindă a adevăratelor probleme ale Republicii Moldova și a reformelor necesare, parcurse sau așteptate.

Ca de obicei, nu e vorba de un document bun sau rău, care să satisfacă puterea sau opoziția politică din Republica Moldova, ci e o descriere tehnică aprofundată a relațiilor bilaterale cu UE. Ele relevă progrese și pași substanțiali în reforme, dar și întârzieri, elemente neîndeplinite sau teme asupra cărora încă sunt restanțe mari la adoptare sau implementare deplină.

Pe de altă parte, putem să concluzionăm faptul că Uniunea Europeană, Comisia Europeană, cu precădere, rămâne profund nemulțumită și supărată pentru nerespectarea de către Republica Moldova a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Oficiului pentru Drepturile Omului al OSCE legate de sistemul electoral. Grăbirea adoptării sistemului și nerespectarea recomandărilor și a discuțiilor directe cu reprezentații Comisiei costă, și vor consta în continuare foarte mult. Deja o întârziere în plata banilor europeni s-a înregistrat, iar în continuare actuala guvernare va avea o presă proastă la Bruxelles și Washington pentru gestul din iulie 2017.

Despre reforme în Republica Moldova, fără ură și fără răzbunare

Raportul remarcă pașii făcuți de către guvernarea Republicii Moldova în sensul reformelor europene, dar susține explicit că reformele începute în 2016 trebuie să continue și să fie implementate. De asemenea, raportul remarcă faptul că finanțarea de la UE e legată de progrese la nivelul reformelor.

Raportul se referă și la faptul că libertatea mass media și pluralismul sunt precondițiile unei societăți democratice, chiar dacă detaliile la nivelul finanțărilor mass mediei și pluralismului vizate lipsesc – mai puțin referirea la legea combaterii propagandei, o abordare cu care, personal, nu sunt de acord. Aici probabil că elementele concrete urmează să fie dezvăluite și comunicate public în timp.

Poate cele mai multe referiri vorbesc despre eforturi necesare și dedicate luptei anti-corupție, despre reforma justiției și edificarea statului de drept. Referirile revin pe parcursul raportului la diferitele teme. Se vorbește despre eforturi vizibile și palpabile, dar și despre nevoia unor investigații amănunțite, imparțiale și comprehensive a tuturor celor implicați în frauda bancară din 2014. Investigația miliardului se rezumă, potrivit raportului, doar la nivelul unui număr de indivizi, cu precădere din zona privată, nu a decidenților politici și din instituțiile statului. Sunt probleme majore privind reformele în justiție și întărirea statului de drept.

Patimile Guvernării la raportul UE

În joia mare, ziua slujbei celor12 evanghelii, când încep patimile lui Iisus, și raportul sună la aceste teme mai degrabă a rechizitoriu decât a relatare rece, în anumite părți ale sale. Poate tot ca urmare a temei cea mai menționată din raport, referirea la legea electorală. Referirile la susținerile Comisiei de la Veneția, la discuțiile cu oficialii europeni, la recomandări, cu tot cu observația deciziei suverane, revin pe tot parcursul raportului, și ele marchează clar și explicit de unde vine ruptura, nemulțumirea cronică și faptul că situația va antrena costuri politice și de imagine pe termen lung, care nu pot fi răscumpărate cu nici un preț financiar.

Altfel, raportul remarcă reforma financiară și în domeniul afacerilor – niște progrese recunoscute. De asemenea, se notează faptul că Acordul cu FMI e pe un drum bun, condiționalitățile și pașii conveniți fiind respectați. Este remarcată reforma administrației centrale în iulie 2017 – chiar dacă fără efectele secundare interne din sânul aparatului administrativ central, fiind tolerate cu larghețe schimbările profunde la nivelul personalului.

Documentul tratează, firește, și componenta economic-financiară, comercială și de calitate a produselor, legată de DCFTA - Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Reformele adoptate de RM au ajutat la îmbunătățirea situației economice. Unele reforme din angajamentele DCFTA au fost implementate. Raportul remarcă creșterea stabilă și constantă a comerțului bilateral și al exporturilor ca și creșterea economică și avantajele pentru mediul de afaceri deja atinse. Dar e menționat, de asemenea, nivelul scăzut de participare a populației la piața muncii și faptul că multe activități informale continuă să se dezvolte iar 36,3% din populație e în economia informală(neagră și gri). Spălarea de bani și corupția rămân probleme majore ale Republicii Moldova.

Tot raportul remarcă probleme nespecificate aici privind reforma justiției și combaterea corupției, procese care au început, dar în anumite cazuri nu au fost complete sau pe deplin implementate. Frauda bancară, schimbările în sistemul electoral, o reformă comprehensivă în domeniul mass media întârzie. De aceea formularea Comisiei este că “sunt necesare eforturi considerabile” pentru a întări statul de drept în Republica Moldova – menționate fiind cu precădere combaterea corupției, recuperarea fondurilor din frauda bancară și aducerea vinovaților în fața justiției.

De asemenea, legat de referirea la reforma electorală, se menționează, în continuare, solicitarea UE privind inclusivitatea în procesul electoral de la finalul lui 2018. Despre reforma administrației publice, obiectivul rămâne un serviciu de funcționari publici mai eficient, întărirea instituțiilor care să ofere servicii mai bune cetățenilor.

Raportul remarcă faptul că au fost consultări insuficiente sau mimate în diferitele cazuri cu societatea civilă și cetățenii, în întregul lor. Sunt menționare, de asemenea arestări preventive și înregistrări ale convorbirilor în creștere, dar și faptul că dezvoltarea și intrarea în activitate a Autorității Naționale de Integritate marchează o întârziere de 1 an cel puțin. Totodată, lipsește legea denunțului și martorilor protejați, care nu a fost adoptată. Și aceasta e un sprijin pentru combaterea corupției.

La capitolul traficului de ființe umane - reorganizarea instituțională din forma anterioară în cadrul PGCOCS este întârziată și se remarcă pași înapoi în statistici și evaluări ale activității în materie. Raportul remarcă unele reforme la descentralizarea atribuțiilor poliției au avut loc ianuarie 2018. Totodată se remarcă necesitatea unor proiecte pentru comunicarea reformelor și nevoia de difuzare a informației transparente despre beneficiile aduse de procesele de reformă și de sprijinul UE pentru Republica Moldova.

Banii europeni și soarta lor. Vin!

La nivel tehnic, se vorbește despre contextul financiar - Single Support Framework (SSF), Cadrul Unic de Sprijin pentru 2017-2020, adoptat în septembrie 2017, cu obiectivul de a obține rezultate vizibile și tangibile pentru cetățeni: reforma guvernării, întărirea dezvoltării economice, conectivitatea și legături de la om la om, susținere orizontală societății civile, comunicare strategică, dezvoltare instituțională și a capabităților pentru dezvoltare.

Proiectul "20 Deliverables for 2020" – 20 de livrabile pentru 2020, precum și Programul de acțiuni anuale - Annual Action Programme (AAP) marchează angajamentele și finanțarea UE pentru dezvoltarea și întărirea societății civile, pentru un mediu de afaceri transparent, competitiv, eficient și rezilient, dar și investiții pentru a asigura aprovizionarea cu apă, energie, comunicare strategică, mass media.

Despre Asistența Macro-Financiară (MFA), adică 40 mln Euro ca și grant și 60 mln împrumuturi, adoptat de către Parlamentul European și Consiliu în 13 Septembrie 2017, raportul menționează că plățile efective ale asistenței în 2018 depind de implementarea unui număr de condiții politice și respectarea strictă a angajamentelor față de FMI. După ultima vizită a echipei FMI la Chișinău, dar și după confirmările co-președintelui Comisiei UE-RM, cele 10 precondiții pentru prima tranșă au fost îndeplinite într-o formă satisfăcătoare pentru ca prima plată să poată veni chiar în luna aprilie.

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: Republica Moldova
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: