280.000 de francezi au ieșit să blocheze străzile, trecerile de pietoni în peste 700 de locuri din Franța în semn de protest față de scumpirea carburanților, mișcare plasată direct împotriva Președintelui Emmanuel Macron și a politicilor sale, dar și speculată de toate partidele de opoziție față de mișcarea lui Macron, En Marche!

Mișcarea vestelor galbene - cum a fost denumit protestul împotriva scumpirii carburanților - a dus la conflicte de stradă cu ceilalți soferi, care nu vedeau cu ochi buni barajele și coloanele de mașini în care circulau protestatarii. O femeie a murit acroșată cu mașina de o șoferiță care a intrat în panică pentru că-și ducea fata la spital, protestatarii au blocat-o și băteau cu pumnii în capotă, era speriată și credea că nu mai ajunge la timp. A fost reținută de către poliție. Alte zeci de persoane au fost rănite în ciucniri directe a protestatarilor cu forțele de ordine, printre ei şi mai mulţi poliţişti.

Prețul barilului de petrol a urcat din motive diverse, de unde și scumpirile la pompă. Însă protestatarii au vizat doar planul de taxare a benzinei și motorinei al lui Macron care vrea să descurajeze consumul de carburanți și să încurajeze energia curată și mașinile pe energie electrică. Practic, prețul a crescut în Franța cu 23%, la momentul de vârf, pe baza problemelor globale, respectiv a creșterii cotației petrolului Brent cu 20% în prima jumătate a anului, de la 60 de dolari la 86,07 de dolari barilul la momentul de maxim, calmându-se ulterior și revenindu-și, iar motivul fundamental fiind retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear cu Iranul și sancțiunile introduse ulterior.

Însă reacția francezilor nu a fost cea din anii ’70 contra OPEC și țărilor producătoare de petrol, care au speculat momentul și s-au mișcat mai greu să compenseze crescând producția, pe o înțelegere Rusia-Arabia Saudită, nici măcar contra lui Donald Trump, ci contra propriei administrații care a crecut taxele cu 8 centime la diesel și 4 la benzină în ianuarie și va mai crește cu 6,4 centime la diesel și 2,9 centime la benzină în 2019, sume, altfel, derizorii față de creșterea de 16-20% a prețului petrolului.

Mișcarea transportatorilor și a cetățenilor afectați numită „gilets jaunes” - „vestele galbene”, de la vesta reflectorizantă pe care un șofer trebuie să o poarte în trafic când are un accident – a determinat în formă acută, pe rețelele de socializare, o mobilizarea fantastică contra politicilor de mediu ale lui Macron, în sprijinul acordurilor de la Paris pentru stoparea încălzirii globale și emisiilor de carbon.

Manifestanţii francezi au ridicat baraje, au mers în coloane cu viteză redusă şi au blocat trecerile de pietoni. La Paris, manifestanţii au blocat Piața Bastiliei şi au scandat împotriva preşedintelui francez. O petiție semnată de 850.000 de persoane cere Guvernului să scadă prețul combustibililor.

La nivel real, bătălia se dă de către cei care depind în viața și munca lor zilnică de transportul cu mașina și care nu-și permit extra-costuri și, respectiv, liderii, elitele. De fapt, formula abordată e mai degrabă una de stânga împotriva unui program de taxe ecologice pe care nu vor să-l accepte și să-l plătească consumatorii săraci, dar și una de dreapta, împotriva acceptării încălzirii globale ca problemă.

De aceea atacul asupra mișcării centriste pro-europene En Marche a lui Macron a venit și de la Olivier Faure, șeful Partidului Socialist Francez, și de la Laurent Wauquiez, liderul partidului de dreapta Les Républicains, în timp ce liderul Frontului Național, Marine Le Pen, fostul contracandidat al său la Președinția Franței, a anunțat că partidul său a fost primul care s-a alăturat protestatarilor.

De altfel, premierul Edouard Philippe a anunțat acordarea unei sume de 500 milioane de euro pentru a sprijini pe cei dependenți de mașini și cu venituri mici, sprijin pentru 5,6 milioane de gospodării ca subvenții energetice, în timp ce cele mai sărace familii vor primi bonusuri pentru a renunța la mașinile cele mai poluante.

Însă se pare că mișcarea pe dimensiunea ei politică și-a atins scopul. Sondajul efectuat de institutul Elabe a arătat că trei sferturi din respondenți susțin mișcarea de protest și 70% vor ca Guvernul să renunțe la taxe, în plus peste jumătate din cei care au votat cu Macron susțin protestele.

Nu întâmplător ministrul de Interne Christopher Castanier a acuzat de pozitizare și a dat vina pe Les Républicains că s-ar afla în spatele organizării și atacurilor considerate iraționale, odată ce creșterea taxelor a fost absorbită de scăderea prețului petrolului în ultimele luni, exact acum când au apărut protestele.

În plus, efectele s-au dus mai departe de Franța rurală și de clasele cele mai sărace și au atacat deja miezul electoratului de centru al lui Macron și zona elitelor franceze care se opun măsurilor din motive profund ideologice și anti-europene, de pe poziții conservatoare pro-petrol. O elită apropiată piețelor financiare și comerțului liber pe care Emmanuel Macron și-a bazat ascensiunea politică.

SURSA: Evenimentul Zilei