• Bucuresti 2º C
    Baia Mare 9º C
    Brasov 2º C
    Cluj-Napoca 6º C
    Constanta 10º C
    Craiova 3º C
    Galati 2º C
    Iasi -1º C
    Suceava -2º C
    Timisoara 7º C
  • 1 EUR = 4.6662 LEI
    1 USD = 4.0794 LEI
    1 GBP = 5.2488 LEI
    1 CHF = 4.1096 LEI
    1 HUF = 1.4518 LEI
    1 BGN = 2.3858 LEI
    1 JPY = 3.6268 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Iulian CHIFU: Noua confruntare globală: SUA contra Rusiei și Chinei, în bătălia pentru Europa de Est

23 Octombrie, 10:04

Statele Unite au depășit nivelul reașezării globale și au concluzionat noile reguli ale lumii în care trăim, definite ca politică de rivalitate între marile puteri în care restul lumii trebuie să se alinieze și să aleagă dacă alianțele și valorile comune sunt suficiente, pentru a nu mai ieși din reguli.

Chifu

SUA reduce fundamental toleranța față de acțiuni autonome și independente, solicitând alinierea mai strictă a Occidentului în linia pozițiilor geopolitice conturate.

Aceasta e formula pe care a prezentat-o Wess Mitchell, Assistant Secretary, Bureau of European and Eurasian Affairs, la un eveniment al Atlantic Council, determinat de perspectiva celebrării anul viitor a 30 de ani de la căderea comunismului. Mitchell a avut cea mai elocventă, clară și coezivă narațiune despre reașezările globale, dar și cea mai deschisă și cinstită în raport cu așteptările celorlalte state ce reprezintă Occidentul.

Lecțiile învățate se referă la toate statele lumii, statele occidentale aliate, statele Europei Centrale și de Est și cele din spațiul post-sovietic. Exigențele sunt majore și se referă la încheierea afecerilor veroase pe sub mână cu Rusia și China, clarificarea orientărilor și respectarea liniilor roșii ale apartenenței la Occident. Plus combaterea corupției care afectează competiția corectă, privilegiind Rusia și China.

Noua competiție globală în trei: SUA se pregătește intern și pregătește lumea pentru bătălia ce vine

Wess Mitchell a prezentat pe larg noua competiție a lumii care vine. E vorba despre influență și dominație, în mai mică măsură despre ocupație și anexare teritorială. Revenirea la politica de putere, a Marilor Puteri, este un fapt consemnat deja în Strategia Națională de Securitate a SUA care marcheză și care sunt dușmanii, rivalii, competitorii: Rusia și China. Cu fiecare dimensiune proprie, în parte.

Mitchell susține nevoia ca SUA și Occidentul, deopotrivă, să se pregătească de această confruntare sistematic, de unde responsabilitatea centrală a Politicii Externe americane. Și dimensiunile pregătirii sunt cele interne, care se concretizează în reconstruirea fundațiilor puterii economice americane pe termen lung – întărirea bazei manufacturiere și a industriei de apărare, reinvestirea în Apărarea națională, recapitalizarea arsenalului nuclear American și abordarea găurilor din lanțurile de producție în industria de apărare. În ceea ce privește relațiile externe, obiectivul este reechilibrarea responsabilităților și costurilor cu aliații și recalibrarea instituțiilor internaționale care nu se mai potrivesc noii realități strategice.

Mitchell anunță mai ales faptul că această competiție a marilor puteri s-a accentuat cu precădere în Europa Centrală și de Est, de la Marea Neagră la Marea Adriatică, de-a lungul peninsulei balcanice și până-n Caucaz, acolo unde rivalii Americii își extend influența politică, militară și comercială. Rusia utilizează factorii militari în regiune, după invaziile în Georgia și Ucraina, iar în Europa Centrală utilizează tactici manipulative energetice, corupția, propaganda pentru a slăbi Occidentul din interior și pentru a submina legăturile cu Statele Unite.

Cât despre China, aceasta a devenit un actor major în Europa Centrală și de Est. Beijingul acumulează infrastructură pe bază de datorii ale statelor împrumutate fără reguli și fără limite, în timp ce diplomația dublează constrângerea pentru a obține concesii de la statele mai mici. E un comportament internațional constant al Chinei, realizat prin practici comerciale incorecte precum furtul de IP-uri, spionaj economic, dumping. În plus, nivelul investițiilor în Europa a crescut de la 1 mld în 2008 la 42 mld investiții directe și 318 mld dolari investiție totală în 2017, care se traduce în preluarea controlului a peste 360 companii europene și a o zecime din porturile comerciale de jur împrejurul Europei.

Un Occident rătăcit în complezență, care și-a pierdut reflexele și nu-și recunoaște inamicii

Wess Mitchell oferă și motivele pentru care o asemenea agresivitate a fost posibilă: pentru că Occidentul însuși nu a luat în serios competiția din Europa Centrală și de Vest. Pe gândirea clasică a lui Fukuyama privind sfârșitul istoriei, Occidentul a intrat în complezență și a acceptat că Rusia e slabă iar China e departe, în curs de dezvoltare, și a pierdut reflexele de autoapărare chiar pe tărâm european.

Firește că omul administrației Trump a revenit la subaprecierea importanței națiunii, statului național și suveranității naționale, sursele cheie, alături de dreptul natural, de unde derivă legitimitatea politică. De asemenea, instituțiile internaționale au fost văzute prea mult ca scopuri în sine și nu ca instrumente care trebuie să aducă securitate și relevanță vieților cetățenilor pe care îi servesc respectiv statelor naționale care le compun. În plus, schimbările situației strategice pentru care au fost create aceste instituții după al doilea război mondial s-au schimbat dramatic.

Occidentul este azi amenințat și crește influența rivalilor săi, susține Mitchell. Iar pentru a putea contracara o asemenea situație, responsabilitatea începe la frontierele Europei, deoarece amenințările la adresa Ucrainei și Georgiei sunt directe și existențiale, de la amenințări militare la adresa integrității teritoriale și suveranității naționale dar și atacuri și subminarea instituțiilor democratice pe care se chinuiesc să le construiască aceste state. Dar amenințarea se extinde și în Europa Centrală, acolo unde amenințarea ține de gradul de penetrare politic și economic care duce la degradarea în timp a independenței naționale și duce la scindarea NATO.

Patru principii ale securității naționale a SUA pentru a-și înfrânge dușmanii

Statele Unite își asumă, prin Strategia Națională de Securitate, să intre în competiția pentru “influență pozitivă” peste hotare. Statele Unite se bazează pe modelul democratic și pe cel al libertății care rămâne atractiv pentru multiple națiuni și cetățenii lor. Totuși nu toate statele apreciază America și trebuie ca SUA să prevină dominația acestor state de către competitorii săi.

De aceea SUA doresc să utilizeze diplomația mai agresiv pentru a-și promova interesele naționale, și asta se referă nu numai la statele aliate, cu care gândesc la fel, ci și prin angajarea statelor cu care sunt diferende serioase, care pot fi exploatate de către rivali pentru a-și crește propria influență. Iar aici intervine și nevoia angajamentului comercial al SUA, odată ce diplomația Chinei și a Rusiei sunt indisolubil legate de promovarea intereselor economice, cu susținerea statului în cumpărarea de infrastructură(cazul Chinei). De aceea și SUA trebuie să promoveze componentele economice și comerciale legate de viitorul puterii națiunii americane și a promovării intereselor sale externe. Investițiile directe și diplomația publică în Europa Centrală sunt cruciale aici. Inclusiv celebrarea anul viitor a 30 de ani de la căderea comunismului.

În al doilea rând, statele occidentale nu pot să continue să-și adâncească dependența energetică de Rusia, același actor de care le apără SUA astăzi. Nici nu se pot îmbăgăți susținând Iranul care construiește rachete balistice care amenință Europa. Și pentru cei din Europa de Est, nu e acceptabil să susțină proiecte precum Turkstream II și să aibă afaceri cu energie nucleară cu Rusia, făcând regiunea mai vulnerabilă în fața aceleeași Rusii agresive și insinuante, de care NATO îi apără pe toți. Iar aici Wess Mitchell introduce referința cheie: Multe state din Europa Centrală operează rețele de corupție și intreprinderi de stat care alterează sistemul și competiția îmn favoarea Chinei și a Rusiei, afectând investițiile companiilor americane, care sunt, astfel, dezavantajate. De aceea sprijinul va fi prioritizat pentru parteneri și prieteni.

După ce a trasat liniile roșii ale Americii în raport cu aliații și partenerii săi, Wess Mitchell a făcut referire directă la al treilea principiu al politicii externe americane, respectarea independenței și a suveranității naționale a aliaților, dreptul fiecărui stat de a urma obiceiurile, credințele și tradiția sa. Cât despre instituțiile internaționale, ele trebuie să revină la statutul unei autorități și legitimități derivate din statul național, acolo unde rezidă responsabilitatea și răspunderea democratică în fața alegătorilor.

Rusia și China nu sunt susținători ai independenței naționale, din contra, operează de pe poziții autoritare pe baze geopolitice, contrare libertății națiunilor. Partenerii din Europa Centrală nu trebuie să se iluzioneze că aceste mari puteri le sunt prieteni, din contra. Iar Occidentul trebuie să reia tradiția apărării statului națiune și să se asigure că instituțiile internaționale reflectă voința națiunilor, în caz contrar acele instituții ce nu respectă acest deziderat își vor pierde influența și relevanța.

În fine, Statele Unite cere statelor să-și respecte vecinii, cu referire directă la agresiunea teritorială a Rusiei în Ucraina și Georgia, dar și a Chinei în Asia de Sud Est, pe teritorii disputate cu toți vecinii săi, pe care-i domină, așa cum domină prin acțiunile sale prădătoare, pe linia datoriilor excesive în Europa Centrală și de Est. China și Rusia nu-și doresc parteneri cu adevărat independenți, în nici un caz aliați, ci doar dependență. Spre deosebire de SUA care are nevoie de aliați puternici, încrezători în propriile puteri, doritori și capabili să-și asume partea lor de responsabilitate pentru apărarea Occidentului.

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: China, Iulian Chifu, rusia, SUA
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: