• Bucuresti 2º C
    Baia Mare 2º C
    Brasov 2º C
    Cluj-Napoca 1º C
    Constanta 6º C
    Craiova 2º C
    Galati 3º C
    Iasi 2º C
    Suceava 0º C
    Timisoara 4º C
  • 1 EUR = 4.6485 LEI
    1 USD = 4.0861 LEI
    1 GBP = 5.1722 LEI
    1 CHF = 4.1190 LEI
    1 HUF = 1.4383 LEI
    1 BGN = 2.3768 LEI
    1 JPY = 3.6010 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Iulian CHIFU // Cine-l ia de urechi pe Președintele Dodon, care merge pe contrasens?

17 Aprilie, 09:27

Lumea se polarizează, e un lucru clar. Am avut atacul în cazul Skripal de la Salisbury și alinierea deplină a statelor occidentale în susținerea Marii Britanii, subiect al atacului pe teritoriul său cu novichiocul de producție rusă, “cel mai probabil”.

Chifu

A venit apoi atacul chimic din Siria, cu tentativa de evaluare occidentală  prin comisia de investigare independentă, ucisă prin veto în noiembrie trecut, ala cum s-a ajuns în nici 7 ani la al 12-lea veto în favoarea lui Al Assad, și a 6-a oară când s-a înregistrat votul de veto numai la rezoluțiile vizând armele chimice, votat de către Rusia, în Consiliul de Securitate.

De asemenea, o polarizare deplină Vest versus Rusia, susținătoarea regimului Assad și responsabilă, în 2013, pentru programul nuclear și nesancționarea dictatorului sirian, dar și garantul predării și distrugerii substanțelor din arsenalul chimic.

În fine, a urmat atacul celor trei membri permanenți occidentali din Consiliul de Securitate împotriva programului chimic al lui Al Assad, arme produse, stocate și structură de comandă și control. Al unui program care trebuia să nu mai existe din 2013, potrivit angajamentelor lui Assad și garanțiilor Rusiei. Supărare mare la Moscova, cel puțin aparent, dar și neputință, iar în final convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.

Rezultatul? 8 voturi împotriva rezoluției rusești (încă unul și aveam votul deplin pentru non-rezoluție, pentru formula opusă a rezoluției ruse, 4 abțineri – între care Kazahstanul, partenerul din Uniunea Vamală și CSI al Rusiei, doar 3 voturi pentru – Rusia, China și Bolivia). Dezastru pentru Rusia și polarizarea deplină a lumii, indiferent cât de consistentă e tabăra pro-occidentală sau cea anti-Rusia pe tema condamnării atacului sancționator împotriva lui Assad.

Încotro mergem? Cine se aliniază și cine își asumă rebeliunea? Pentru că e vorba despre state mari și mici deopotrivă, dar mai ales despre state de frontieră care trebuie să facă zilnic alegeri de poziționare la nivel internațional. E și cazul Republicii Moldova, care a ales, formal, integrarea europeană. Deci valorile europene – democrație, drepturile omului, stat de drept. Dar e posibil, în zonă de falie să fii neutru, bi-vectorial sau să ai guvernul pro-occidental, care susține sancțiunea programului militar chimic sirian și președintele declarat pro-rus, dorind sancționarea atacatorilor Occidentali?

Mersul spre polarizare deplină estompează griurile. Te obligă să alegi între alb și negru. Fără echivoc. O opțiune relevantă și, cât de cât, definitivă, cel puțin pentru această etapă și gestiunea strategică, la această data. Ori mesajul Occidentului a fost clar aici, și merită cântărit și analizat cu atenție de către statele din zona de falie, de confluență și de frontieră a lumii Occidentale.

Când Turcia însăși realizează că suntem într-un moment de ruptură și că nu mai poate juca viitorul prin vreo abordare mai superficială, și când își asumă faptul că trebuie să se alinieze cu aliații săi occidentali și din UE, semnalul e cât se poate de clar pentru ezitanți sau pescuitorii în ape tulburi, pentru cei ce vorbesc pe două voci clamând inteligență diplomatică și subtilitatea abordărilor prin ambiguitate constructivă: e cazul să aleagă, alb sau negru. În condițiile în care singurii săi doi vecini au ales deopotrivă albul.

Gestul și modelul Turciei ar trebui să fie îmbrățișat pe deplin de ezitanți, cei rătăciți în ambiguitate sau animați de prea mult excepționalism și încredere excesivă de sine. Și, prin pozițiile divergențe, Majoritatea, Guvernul și Președintele de la Chișinău confirmă statea de ambiguitate în Republica Moldova, nemaifiind vorba aici de orientare strategică, ci despre condamnarea unor crime. De a crede în informații, dacă nu ți le poți procura sau valida singur, și de a sancționa criminalul. Nu poți fi echidistant între victimă și criminal, așa cum nu poți face afaceri ca de obicei, fără să cllipești, cu ambii, batjocorind sângele nevinovaților.

Cazul Skripal, cazul atacului chimic din Douma, cazul intervenției militare chirurgicale occidentale în Siria, votul din Consiliul de Securitate al ONU ar trebui, toate să genereze o efervescență majoră și conștientizarea dispariției oricărui portret în griuri. Lumea s-a schimbat dramatic și se definește azi în alb și negru. În susținători ai victimelor sau ai agresorilor. În cei morali și salutari sau în cei imorali, care au ales să stea alături de criminali din orgoliu și banale mobiluri profund umane. Ambiguitatea, echivocul, neclaritatea sau jocul la două capete s-a încheiat.

Cum va reacționa Republica Moldova? Cred că va temporiza cât se poate până la luarea unei decizii concrete. Se va baza pe componenta pozitivă a celor care s-au manifestat corect, decent, chiar dacă rezervat, și va minimiza ieșirea contrară a Președintelui Dodon, în plin delir de loialitate absolută prost înțeleasă față de Moscova. Cineva trebuie să-l ia de urechi pe președintele care merge pe contrasens.

Însă opțiunea “afacerilor ca de obicei” nu mai are cum să fie suficientă. Nu mai e vorba nici măcar de a alege, ci de a te manifesta natural și în forma în care ai absorbit principiile și valorile instituțiilor către care tinzi, la nivelul libertăților, principiilor, valorilor, dar și a intereselor similare. Deci păstrarea sub tăcere și lipsa reacției față de Igor Dodon, ignorarea sa, fie și pe motivul de a nu-l introduce în joc din plin, în an electoral și în campania electorală locală pentru cele mai importante orașe, nu mai e posibil. Apele trebuie rupte și marcate explicit: sancțiunea demersului și afirmațiilor președintelui Dodon sau rușinarea tacită și valorificarea convivenței alături de el a guvernului declarat pro-european. În plus, să nu uităm: ceasul ticăie…

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: Republica Moldova
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: