• Bucuresti 34º C
    Baia Mare 33º C
    Brasov 30º C
    Cluj-Napoca 32º C
    Constanta 29º C
    Craiova 33º C
    Galati 33º C
    Iasi 31º C
    Suceava 27º C
    Timisoara 34º C
  • 1 EUR = 4.7216 LEI
    1 USD = 4.2706 LEI
    1 GBP = 5.2121 LEI
    1 CHF = 4.3268 LEI
    1 HUF = 1.4384 LEI
    1 BGN = 2.4142 LEI
    1 JPY = 4.0058 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Iulian CHIFU // Anticipatele, referendumurile și legea electorală modificată

25 Martie, 10:06

Lansarea procesului de constituire a noului Parlament al Republicii Moldova ne prilejuiește o reflecție în raport cu câteva aspirații și proiecte pronunțate de actorii politici de la Chișinău.

Chifu

Adică ne propunem să vedem care ar putea fi soarta celor două referendumuri validate odată cu alegerile generale - cel de reducere a numărului de parlamentari și cel de creare a posibilității revocării deputaților în cursul mandatului. Vom adăuga la aceste elemente perspectiva modificării legii electorale și revenirea la alegerile pe liste în locul alegerilor mixte, dar și toate aceste elemente în perspectiva unor posibile alegeri anticipate.

Referendumurile consultative și obligația validării opțiunii publice

Mai întâi câteva lucruri despre soarta celor două referendumuri. Iar întrebarea care se pune este când se reduce numărul parlamentarilor? Dacă e să consultăm Constituția Republicii Moldova – cu riscul ante-pronunțării noastre față de eventuala abordare a Curții Constituționale, ce va fi sesizată în viitor – referendumurile nu implică, în mod automat, modificările de legislație. Nicidecum. Pe voința manifestată de către alegători, Parlamentul ar trebui să propună o lege de modificare a numărului de parlamentari, respectiv una care să prevadă posibilitatea de revocare a parlamentarilor. Și aici încep dificultățile.

Există vreo constrângere pentru parlamentari în acest sens? Ei bine nu. în afara costurilor politice, parlamentarii nu sunt obligați juridic, în nici un fel, să respecte acest referendum. Iar sancțiunea pentru nerespectarea voinței cetățenilor vine doar la alegeri. Deci nu există o obligativitate de a promova o schimbare în acest sens, cu atât mai puțin de a o vota odată introdusă în Parlament. Există precedentul referendumurilor din 2009 în România, pentru reducerea celei de-a doua camere a Parlamentului, Senatul, și a numărului de parlamentari la 300. Nici una nu este aplicată nici până azi, la 10 ani distanță, prima presupunând o modificare a Constituției, cea de a doua o schimbare a legii electorale și a normei de reprezentare.

Probleme de constituționalitate a dublei reprezentări: pe circumscripții și pe liste

Mai mult, dacă e să ne referim la substanța legilor, în cel de-al doilea caz, e vorba despre o lege cu probleme constituționale majore: există o întreagă discuție dacă nu cumva posibilitatea revocării unui parlamentar pe baza voinței unei majorități a alegătorilor nu frizează mandatul imperativ, interzis în democrație – care consacră mandatul reprezentativ. În alt doilea rând, diferența de tratament pe această direcție între deputații aleși uninominal în circumscripții și cei aleși pe liste de partid frizează discriminarea. Într-adevăr, cei aleși în circumscripții ar putea fi revocați, cei în circumscripția națională nu ar putea fi revocați sau ar putea fi revocați mult mai greu – majoritatea din circumscripția națională față de cea din circumscripțiile uninominale.

Am subliniat aceste aspecte de neconstituționalitate practic evidentă când am criticat sistemul de vot mixt. Dar e treaba Curții Constituționale să se pronunțe. Pe de altă parte, dacă e să vorbim despre alegeri anticipate, admițând că o asemenea lege ar fi votată, ea nu e aplicabilă. Potrivit legii dar și interpretărilor Comisiei de la Veneția (nu citez aici hotărârilor Curții Constituționale din România și motivațiile acestora, chiar dacă Constituțiile sunt similare) un ciclu electoral include alegerile anticipate, ceea ce înseamnă că regulile aplicabile sunt cele originare. Cele validate deja.

O asemenea evoluție e consistentă și cu recomandările Comisiei de la Veneția, care vizează abținerea de la modificarea regulilor în timpul jocului, respectiv nemodificarea legilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor. Este un alt precedent înregistrat în România, atunci când modificarea legii referendumului, de exemplu, a fost aprobată drept Constituțională, dar aplicabilitatea sa era prorogată la un an după publicarea în Monitorul Oficial tocmai pentru a nu schimba regulile în cazul unui eventual scrutin de demitere a Președintelui care presupunea un referendum. Deci pentru a nu modifica regulile electorale chiar și în acest caz cu mai puțin de un an înainte.

Modificarea legilor electorale și relevanța în anticipate

Această abordare are relevanță în perspectiva modificării legii electorale. Într-adevăr, orice modificare ar fi valabilă pentru următorul tur de scrutin, nicidecum pentru alegerile anticipate, în nici un caz pentru cele care se desfășoară în primul an după scrutinul la termen. Iar aici Curtea Constituțională este garantul respectării acestei reguli. În consecință, orice scrutin anticipat care va avea loc într-un an de la alegerile la termen, cel puțin, se va desfășura, din păcate, după regulile legii electorale curente, adică pe baza votului mixt. Și asta afectează fundamental strategiile opoziției pro-europene de la Chișinău.

Ce se va întâmpla în Parlamentul Republicii Moldova vom vedea în zilele următoare. Există 10 zile la dispoziția deputaților și partidelor politice pentru a forma fracțiunile, ulterior trecându-se la constituirea Parlamentului Republicii Moldova prin alegerea organelor sale de conducere, biroului permanent, a președintelui și vicepreședinților, a structurii comisiilor parlamentare, pentru ca Parlamentul să poată funcționa.

Tentația găselnițelor avocățești de a promova declarații, legi și documente ale Parlamentului în ședința inaugurală, cu președintele de ședință decanul de vârstă, trădează infantilism politic și un comportament neregulamentar. Dar vom trăi și vom vedea și evoluțiile din Parlamentul Republicii Moldova, reacțiile eventuale ale Curții Constituționale și aprecierile la aceste comportamente de către cetățenii alegători la un posibil viitor scrutin anticipat.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: