• Bucuresti 14º C
    Baia Mare 17º C
    Brasov 11º C
    Cluj-Napoca 16º C
    Constanta 11º C
    Craiova 16º C
    Galati 13º C
    Iasi 14º C
    Suceava 12º C
    Timisoara 20º C
  • 1 EUR = 4.7607 LEI
    1 USD = 4.2327 LEI
    1 GBP = 5.5053 LEI
    1 CHF = 4.1761 LEI
    1 HUF = 1.4879 LEI
    1 BGN = 2.4341 LEI
    1 JPY = 3.7834 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Iulian CHIFU // Votul mixt și candidatura pe două liste

04 Ianuarie, 11:38

Încă de la adoptarea votului mixt – pe care l-am criticat amplu și cu argumente, pentru problemele create – s-a pus problema substanțială a două categorii de deputați, ambii aflați în Parlamentul Republicii Moldova, cu voturi egale, după alegerile din 24 februarie: cei aleși pe lista de partid și cei aleși în circumscripții.

Chifu

Totuși, legitimitatea e diferită, iar cel care și-a câștigat votul într-o circumscripție uninominală are relevanță mai mare ca legitimitate - deși e legat de glie, potrivit Constituției Republicii Moldova - pentru că nu mai poate să plece ministru decât părăsind poziția și antrenând alegeri anticipate în circumscripția sa imediat după numire.

Putem vorbi despre nevoia unei liste de partid și a legăturii cu partidul. O avem garantată prin listă, pentru reprezentanții prezenți pe aceste liste. Aici se află, cu precădere, oamenii care candidează pentru a da imaginea partidului, pentru a garanta identitatea și atractivitatea partidului și votului prin listă, ceea ce are influență și pentru votul în circumscripție.

Pe de altă parte, cei prezenți în circumscripții luptă pentru votul fiecărui concetățean, sunt legați de acei concetățeni și - dacă e să intre în vigoare rezultatul referendumului - ar putea fi înlocuiți, chiar prin votul concetățenilor nemulțumiți, dacă o lege de această factură e adoptată, lucru nevalabil pentru ceilalți parlamentari aleși. Iar această abordare este, cred eu, neconstituțională și accentuează diferențele între cele două categorii de aleși, pe liste și în circumscripții uninominale, pentru că creează diferențe substanțiale, lesne interpretabile drept inegalități sau discriminări pentru unii dintre aleși. Dar asta e din păcatul originar al acestui tip de scrutin mixt. Însă și candidații din circumscripții aduc și ei valoare și voturi, prin antrenare, partidului pe care-l reprezintă în Parlament.

Ce te faci însă atunci când ACEEAȘI PERSOANĂ e prezentă și pe liste, și în circumscripția uninominală? O asemenea posibilitate e valorificată și de către PDM, și de către ACUM – PAS-PPDA - poate și de alții, nu am văzut listele finale PSRM și PCRM. Într-adevăr, dacă își câștigă circumscripția, rămâne parlamentar legat de acea circumscripție, are legitimitate mare și o independență mult mai mare față de partid. Am văzut-o în România, în perioada votului uninominal compensat.

Dar dacă parlamentarul nu câștigă circumscripția? Se va spune, evident, că a făcut eforturi pentru partid, că a adunat voturi pentru listă și, deci, își merită locul obținut pe listă, că e imagine a partidului. E o variantă bună. Totuși viitorul acestor parlamentari e mai profund legat de partid, iar legitimitatea lor mai redusă tocmai pentru că nu și-au câștigat mandatul la firul ierbii. Se poate interpreta chiar (vezi declarațiile lui Valeriu Munteanu) că respectivul a profitat de partid, nu e bun pentru că nu a reușit să-și câștige mandatul, eventual a pierdut în fața unui competitor mai slab, dar totuși este în Parlament.

Acest lucru e parțial adevărat. Asta poate pentru doritorii de recunoaștere politică și electorală și de detentă individuală, cu aspirații prezidențiale în alegeri directe, este un atu. În rest, avem cazul unul infractor din Buzău care a câștiga alegerile uninominale în România în fața Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu - un excelent profesionist dar nu neapărat cea mai charismatică figură politică, un intelectual de rasă și rafinat, dar insuficient rutinat în bătălia pentru voturi în provincie și prin satele României. Predoiu era un parlamentar mult mai bine substanțiat și mai util partidului său decât competitorul, intrat în final în închisoare.

Lista de partid este pentru cei ce conduc partidul, ce dau imaginea și sunt locomotive pentru partid. Dar e și pentru specialiștii din diferite domenii care nu au forța să intre singuri în Parlament. Partidul are nevoie de ei chiar dar nu sunt neapărat atuuri electorale. Contează ca în Parlament să ai specialiști pe diversele domenii, pentru comisiile respective de profil și o bună activitate parlamentară, vizibilă și substanțială, și aceasta un atu electoral ulterior. Pentru partidele care ajung la guvernare, e la fel de important, pentru că persoanele de pe liste sunt cele ce pot ocupa posturi guvernamentale, cu legitimitate mai mare decât cele ce vin din afara Parlamentului și a competiției electorale în care au ajutat partidul, eventual care au pierdut curse electorale.

În România - ca și în Marea Britanie, Franța, etc - e compatibilă funcția de parlamentar cu cea de membru în Executiv. (Aici putea interveni o discuție de modificare a acestei reguli, în Parlamentul de la Chișinău). În Republica Moldova, legitimitatea unui premier, cel puțin, ar trebui dată de alegeri în Parlament - deci pe listă, pentru a nu pierde locul uninominal obținut eventual - și de perspectiva de a lăsa locul următorului din listă odată desemnat. E la fel de onorant.

Deci între cei candidați pe liste și care nu participă în circumscripții uninominale ar trebui căutați eventualii candidați de partid pentru poziția de premier. În exterior se află candidații de compromis, tehnocrați, oameni dependenți de voința partidului/ partidelor  ce vor alcătui majoritatea dar, probabil, și mai buni specialiști, capabili să acomodeze Guverne de coaliție. De văzut!

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: