• Bucuresti 24º C
    Baia Mare 20º C
    Brasov 20º C
    Cluj-Napoca 20º C
    Constanta 21º C
    Craiova 28º C
    Galati 21º C
    Iasi 21º C
    Suceava 20º C
    Timisoara 24º C
  • 1 EUR = 4.6559 LEI
    1 USD = 3.9517 LEI
    1 GBP = 5.2123 LEI
    1 CHF = 4.1351 LEI
    1 HUF = 1.4386 LEI
    1 BGN = 2.3806 LEI
    1 JPY = 3.5050 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

INTERVIU // Traian Băsescu: E o prostie să spui că am venit să fac un proiect al lui Plahotniuc

26 Martie, 11:54

Publicăm mai jos un interviu în exclusivitate, acordat portalului DESCHIDE.MD de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, cu prilelul recentei vizite pe care a efectuat-o în Republica Moldova.

interviu Basescu

Scena politică de la Chişinău şi actorii ei, efectul poltic al declaraţiilor de unire, riscurile perpetuării în zona gri, dintre Est şi Vest, în cazul în care socialiştii acced la guvernare, iluziile accederii în Uniunea Vamală, promisă de Dodon, declaraţille liderilor din opoziţie, Maia Sandu şi Andrei Năstase privind reunificarea cu Patria-mamă, sunt câteva dintre temele atacate în interviu..

— Cum caracterizaţi scena politică din Republica Moldova?

— Prima caracteristică este lipsa de sinceritate. Sunt așa-numiții pro-europeni, care vând iluzia intrării cândva în Uniunea Europeană, ceea ce nu este adevărat. Republica Moldova nu va intra în Uniunea Europeană în următorii 20 de ani, o spun cu siguranţa unui om care s-a aflat timp de 10 ani în Consiliul European. A doua zonă de nesinceritate din peisajul politic este promisiunea de intrare în Uniunea Vamală. Este o altă minciună. Practic, în capcana acestui dualism de minciuni a căzut populația Republicii Moldova, care este alimentată cu iluzii și căreia nu i se comunică riscurile de a rămâne într-o zonă gri. Aceasta este finalitatea politicii în R. Moldova - condamnarea țării să rămână într-o zonă gri, nici în lumea occidentală nici în cea euroasiatică.

— De ce ați ales nou-formatul Partid al Unității Naționale și nu ați aderat la unul din partidele mai vechi pe eșicherul politic , mai ales că, pe cât se pare, îi cunoașteți pe mai toți liderii politici de la Chișinău?

— Ca să fiu foarte sincer, Partidul Unității Naționale mi s-a părut un instrument politic de la tribună căruia pot să vorbesc fără constrângeri, pentru că, altfel, ar fi trebuit să ţin cont de condițiile respectivului partid. Eu sunt un om cu destulă experienţă şi lucuri de spus, încât nu accept constrângeri. Și mai am o problemă: sunt la vârsta când nu se mai poate minţi.

— Cine a încercat să ia legătură cu Dvs., de când v-aţi implicat în politica moldovenească? Din câte ştim, vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, a declarat într-o conferinţă de presă că o să vă caute. V-a mai găsit?

— Nu m-am întâlnit. Cândva m-am întâlnit cu Maia Sandu, cu Andrei Năstase, dar fără a avea discuții de fond. Cu Chirtoacă m-am întâlnit, mai demult, dar n-am avut discuții politice. Trebuie să vă spun un lucru practic: nu vreau să-mi redeschid o carieră politică în R. Moldova. Mi-am epuizat cariera politică în România, acum sunt senator. Obiectivul meu este să duc la împlinire ceva ce am început pe când eram preşedintele României. Atunci s-au făcut mulți pași pentru a deschide ochii cetățenilor R. Moldova în legătură cu România. Moldovenii trăiau într-o propagandă mizerabilă de sorginte sovietică, în care România era răul cel mare. Eu, de altfel, am avut ideea Uniri în cap nu în perioada preşedinţieii, ci de când mă știu. Pentru că îmi dau seama: Unirea trebuie să se producă mai devreme sau mai târziu. În 2005, am făcut o evaluare a unionismului în R. Moldova: atunci erau 4% unioniști. Sigur că acea cercetare sociologică ne-a arătat cum gândeau cetățenii R.Moldova. Și atunci a trebuit să luăm niște măsuri, între care creșterea burselor de la 120 la 5000, relaxarea condițiilor de acordare a cetățeniei române, ajutoare pentru R. Moldova la inundații, dar și credite nerambursabile (creditul de 100 de milioane), tabere pentru copii. La Eforie știți că este tabără care primește serii de câte 2000 de tineri din R. Moldova, toată vara. La Sulina, la fel: aceasta e dedicată copiilor din Transnistria. Deci s-au făcut lucruri ca astăzi să trecem de 30% în sensul unionismului în R. Moldova. Este un proces dificil, pentru că, practic, este un proces de reeducare, de combatere a mentalității formate de propaganda rusă, activă şi acum, în treacăt fie spus, în R.Moldova. Sunt totuşi convins că Unirea se va produce. Problema este că, cu cât e mai repede, cu atât va fi mai ieftină; cu cât mai târziu, cu atât mai scumpă. Pentru că România evoluează: cresc salariile, cresc pensiile și, în momentul Unirii, trebuie egalate.

— În ultimele luni, mai bine de 130 de primării de la noi au semnat declarații de unirecu România. Întrebarea e dacă declaraţiile sunt doar simbolice, cum a tot repetat presa, ori pot deveni preludiul unui viitor referendum în vederea reunificării celor două ţări?

— Este clar că vorbim despre o simbolistică politică. Declaraţiile nu au un efect politic sau administrativ. În schimb, trag un semnal extrem de puternic pentru politicienii din R. Moldova, ca și pentru politicienii din România, în special pentur aceştia din urmă, care, dorindu-și unirea, stau pasivi fără să facă nimic. Ori toți trebuie să facem ceva ca această rană sângerândă din trupul poporului român să se închidă. Aici sunt români care au fost despărțiți de ticălosul pact Ribbentrop-Molotov, doar pentru că așa a vrut Hitler și Stalin. Și demnitatea ne obligă a spune Stop! traiului după regulile unor criminali. Finalitatea semnării acestor declarații de unire va fi jucată la urne, când se vor face alegeri. Eu nu cred într-un referendum. Istoria ne-a arătat ce avem de făcut. Ne trebuie un vot în Parlamentul de la Chișinău și un vot în Parlamentul de la București. Dar, bineînțeles, în Parlamentul de la Chișinău nu se poate produce un vot pentru reunificarea Țării până când majoritatea cetățenilor R. Moldova nu vor dori Unirea.

— Cum priveşte Bucureştiul politic declaraţiile de unire? Realizează clasa politică românească faptul că e vorba de un imperativ al Unirii? În fine, putem spune că unirea este un proiect de ţară al României?

— Oficial, n-a fost declarat proiect de țară de către nimeni. Partidul Mișcarea Populară este unicul partid care susține că Unirea trebuie să fie proiect de Țară. Nu există proiect mai important în momentul de față, pentru că România și-a atins obiectivele de a intra în NATO și în Uniunea Europeană. Al treilea obiectiv de Țară trebuie să fie, în mod firesc, reîntregirea Țării.

— Maia Sandu a declarat, la un moment dat, că Uniunea Europeană nu ar accepta ca România să înghită Republica Moldova. Cum comentaţi afirmaţia de la înălţimea experienţei Dvs. de politician, domnule Băsescu?

— Sigur că Maia Sandu are dreptate. România nu vrea să înghită R.Moldova și nici nu trebuie să închidă R. Moldova, pentru că ar semăna cu înghițireaCrimeii de către Federația Rusă. Cred însă că exprimarea Maiei Sandu a fost mult prea lejeră... România vrea, de fapt, reîntregirea țării. Evident, acest lucru nu se poate face prin înghițire, vorba lui Sandu. Probabil, sărăcia de vocabular a făcut-o pe Maia Sandu să vorbească de înghițire... Reunificarea – care este termenul just, şi istoric, şi moral – se poate face în baza Actului final de la Helsinki, articolul 1, care spune că modificările de frontieră în Europa se pot face prin negocieri politice și prin decizii politice, și nu cu forța ori prin înghițire, cum se exprimă, nefericit, Maia Sandu. V-aș putea spune că acest Articol 1 a fost utilizat și când s-a reunificat Germania, și când s-a despărțit Cehia de Slovacia, și când s-a creat culoar la Adriatică pentru teritoriul Croației, pentru Slovenia. Avem multe exemple de utilizare a Actului final de la Helsinki în Europa. Pot să vă spun că, atâta timp cât se respectă condițiile Actului final, în mod cert, nimeni nu se va opune reunificării.

— Dar cum găsţi în acest sens poziția SUA și Rusiei? Apropo, ați discutat în ultima perioadă cu partenerii externi ai României despre reunificarea cu Republica Moldova?

— N-am să vă spun de discuții, dar am să fac o trimitere. În 1991, a fost formulată o rezoluție a Senatului American, rezoluția 148, potrivit căreia este legitimă reunificarea R. Moldova cu România. Asta este concluzia declarațiilor Statelor Unite, însușită și de Congres.

— Cum comentaţi declaraţia liderului PPDA Andrei Năstase, potrivit căreia unionismul ar fi folosit de Vladimir Plahotniuc pentru a distrage atenția de la actele de corupție și sărăcia din Republica Moldova? Şi că PUN ar fi tot un proiect al oligarhului.

— N-o să intru în dispute cu politicieni mărunți. E o prostie să spui că Băsescu vine să facă un proiect al lui Plahotniuc în R. Moldova. Nu l-am văzut niciodată, n-am vorbit niciodată cu acest domn Plahotniuc.

— Găgăuzii şi minorităţile rusofone ameninţă cu secesiunea, dacă are loc Unirea. Ce soluţii vedeţi în acest caz?

— Cu ce secesiune să anunțe Găgăuzia? Ce, să-și ia bașcanul pământul și să plece... unde?! La Moscova, să-l pună lângă Kremlin? Nu cred în variante de acest fel. Ele intră într-un proces de propagandă anti-unionistă a celor care îi vor răul R. Moldova. Dacă Andrei Năstase se încadrează și el în această categorie, problema e a lui. Să spună că unionismul este o iluzie, dar iată că și Andrei Năstase, și găgăuzii văd că astăzi sunt 133 de comunități care au semnat pentru Unire. Deci nu este o copilărie. Este deja o masă critică de administrații din R. Moldova, care spun: Vrem Unirea. De ce? Pentru că oamenii nu mai vor nesiguranță. Părinții din R. Moldova nu pot să le spună astăzi copiilor lor care le e viitorul, pentru că, efectiv, nu știu care e viitorul țării care nu are garantată nici securitatea, nici prosperitatea. Or România este o țară membră a UE, în care are perspectiva prosperității. Lucru valabil și pentru cetățenii R.Moldova dacă Unirea s-ar produce.

— Domnule Băsescu, cât de înţeleaptă a fost decizia lui Dorin Chirtoacă de a demisiona din funcţia de primar general, declanşând astfel alegeri anticipate la Chişinău?

— Eu nu sunt aici să judec înțelepciunea lui Dorin Chirtoacă și a unchiului său Mihai Ghimpu. Însă este clar că avem cu toţii o problemă: alegerile, care vor avea loc în luna mai. Iar aici uite profit de ocazia pe care mi-o dați cu acest interviu să spun că ar fi cea mai mare greșeală ca așa zișii pro-europeni plus unioniștii să nu aibă un candidat unic pentru a-și maximaliza șansele ca să câștige alegerile la Chișinău. Știți de ce nu văd niște adversari în pro-europeni? Pentru că drumul spre Bruxelles trece prin București, oricum nu te-ai uita pe hartă.

— Partidul Unității Naționale va avea candidat propriu pentru primăria Chișinăului sau veți sprijini pe cineva de la un alt partid?

— Dacă nu vom reuși să găsim o soluție pentru un candidat unic, sigur că vom avea. Dar eu încă sper că putem găsi un candidat unic, care poate să câștige alegerile.

— Din ce în ce mai mulți politicieni – dar și persoane din societatea civilă – consideră că nu există pericolul recăderii Republicii Moldova în sfera de influenţă a Rusiei. În schimb, cred că cel mai mare pericol pentru pământul dintre cele două maluri ar fi actuala guvernare, sinonimă, în opinia lor, cu oligarhia şi corupţia. Ce părere aveţi acest sens?

— Cel mai mare pericol pentru Republica Moldova este să fie ca frunza-n vânt. Adică să nu fie nici sub bagheta Bruxellesului, nici sub bagheta Moscovei. Eu mă uit la Dodon și mă ia râsul când îl văd cât e de slugarnic față de președintele Putin. Federația Rusă nu mai este interesată din punct de vedere strategic de R.Moldova. Ea a avut interese strategice legate de Transnistria și de întreg teritoriul R.Moldova până când au luat prin rapt Crimeea. În momendul de față ei și-au rezolvat toate problemele de securitate prin încorporarea Crimeii în Federația Rusă. Deci Transnistria nu mai prezintă interes strategic, iar R. Moldova, nici atât. Nu văd deci un pericol de subjugăre a R.Moldova de către Rusia. Pericolul este indiferența tuturor în cazul acestui stat. Bruxelles-ul nu-i dă speranță de intrare în Uniunea Europeană, iar Moscova nu-i dă perspectivă și nici n-are interesul de a atrage R. Moldova în Uniunea Euroasiatică. Ca să înțelegeți mai ușor, balticii au fost, ca și R. Moldova, parte a URSS. Balticii estimp și-au găsit drumul, R. Moldova nu. Este de reproșat clasei politice, dar și intereselor celor două blocuri. R. Moldova este la interferența dintre blocuri. Moscova nu are interese să bage bani, ca să stimuleze dezvoltarea R. Moldova și, de altfel, nici resurse, ci doar s-o țină într-o poziție pozitivă față de Moscova, pentru că, strategic, i-ar interesa să fie așa, ca un ghiveci, în zona tampon între Federația Rusă, NATO și UE. Un ghiveci de nesiguranță, și în Ucraina, și în R. Moldova. Bruxelles-ul, clar, are priorități în Balcanii în următorii 20 de ani. Dar se va face greu. Nu știu dacă 20 de ani sunt suficienţi pentru integrarea Balcanilor. Este declarația oficială a Buxelles-ului că integrarea este legată de Balcani. Așa că, din acest punct de vedere, cea mai bună soluție pentru R. Moldova este revenirea la patria-mamă. Știu că micimea politicienilor moldoveni îi face să gândească: să avem noi țara noastă, să fim și noi șefi aici la noi... Eu le sugerez să renunțe la interesele lor şi să vadă interesul celor circa 4 milioane de cetățeni ai republicii.

— Dar apropo de actuala guvernare de la Chişibnău: cum vi se prezintă, cum o caracterizaţi?

— Multe se pot spune și, de regulă, nesinceritatea caracterizează declarațiile în funcție de poziția pe care o ai pe eșicherul politic. Eu vă spun, totuși, că această guvernare a stabilizat R. Moldova, ceea ce e foarte important. Adunceți-vă aminte, când s-a instalat guvernul Filip, în ce situație era țara: astăzi e stabilă. Văd că și povestea cu miliardul merge înainte, expertizele au început să sosească la Banca Națională. Meritul acestei guvernări este că a reușit să stabilizeze țara.

— Partidele pro-europene și unioniste se întrec în a declara că, dupa alegeri, nu vor face  alianță cu Vlad Plahotniuc și Partidul Democrat. Credeți că e posibilă o majoritate parlamentară fără PD? Şi sunt, oare, Plahotnic şi formaţiunea sa ceea ce se poate defini drept soliţie imorală împotriva instalării socialiștilor la putere?

— Repet: nu l-am întâlnit niciodată pe acest domn, Plahotniuc, deși mulți din România au mâncat din mâna lui. I-au dat asistențe, i-au făcut analize. Niște penibili. Nu mi-ar face plăcere niciodată să colaborez politic cu domnul Plahotniuc.

— Ce viitor ne aşteaptă, dacă socialiştii câştigă alegerile parlamentare?

— Ţara va rămâne în continuare așa cum e; cum va rămâne și dacă va continua Guvernarea Pahotniuc. Să fim foarte clari. Și unii, și alții vor să ține R. Moldova. Unii vor s-o ofere rușilor și Rusia nu vrea, iar alții vor s-o țină pentru ei, pentur Gruparea lui Plahotniuc. Deci R. Moldova va rămâne în continuare fără perspective. Esența este ca partidele pro-europene și unioniste să fie majoritare, fie și într-o alianță, fiindcă majoritarii dau direcția. Esența este ca socialiștii să nu domine o guvernare după alegeri.

— Igor Dodon a anunțat că va pârî România la ONU și Consiliul Europei, pentru că adoptă legi care, în opinia lui, ar submina statalitatea Republicii Moldova. Ce va obţine?

— Să-l facă penibil pe Dodon. România e considerată stat democratic. Stat care nu încalcă legislația internațională. Dodon o să se mai facă o dată de râs. Câ am înțeles că a plecat în Germania și nu s-a întâlnit decât cu portarii pe acolo...

— Va adopta Parlamentul României, la 27 martie, când e programată o şedinţă festivă dedicată Centenarului Unirii, un document care să reprezinte un semnal inechivoc pentru partea aceasta de pământ că este aşteptată acasă? Dvs. înşişi, domule Traian Băsescu, aţi dat asigurări că veți promova în Parlamentul de la București o Declarație care să dea un semnal oficial că România își dorește unirea.

— Va fi adoptată o Declarație. Sigur, sunt mai multe variante de declarații. PMP a depus o Declarație care vorbește deschis despre perspectiva reunificării. Să vedem ce text va fi adoptat de birourile permanente ale celor două camere. Eu sper că va fi o Declarație puternică, care să creeze perspectiva reunificării.

 

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: