• Bucuresti 18º C
    Baia Mare 14º C
    Brasov 12º C
    Cluj-Napoca 14º C
    Constanta 15º C
    Craiova 18º C
    Galati 15º C
    Iasi 15º C
    Suceava 13º C
    Timisoara 16º C
  • 1 EUR = 4.6603 LEI
    1 USD = 3.9613 LEI
    1 GBP = 5.2120 LEI
    1 CHF = 4.0997 LEI
    1 HUF = 1.4399 LEI
    1 BGN = 2.3828 LEI
    1 JPY = 3.5102 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

INTERVIU / I.Vasiliev, un tânăr moldovean emigrat în Canada. Azi e angajat al diplomației din Ottawa

09 Iulie, 08:15

Are 24 de ani, dar are deja în spate o frumoasă experienţă în diplomaţie acumulată în diferite insituţii de stat din Canada. Este vorba de moldoveanul Ilie Vasiliev, născut la Chişinău, dar crescut de societatea canadiană.

Ilie Vasiliev

De câteva luni lucrează la Ministerul Afacerilor de Externe din Canada (Global Affairs Canada) în calitate de comisar în comerţ, specializat în finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice. Deşi de mulţi ani nu mai trăieşte în Republica Moldova, tânărul nu uită de locul unde s-a născut.

Într-un interviu pentru Deschide.md, Ilie ne-a povestit despre parcursul lui până la Ministerul de Externe, despre oamenii care l-au inspirat şi motivat să aleagă calea diplomaţiei şi care au fost obstacolele întâlnite.

- Ilie, unde te-ai născut tu şi unde ţi-ai petrecut copilăria?

- M-am născut în Chişinău, în anul 1993. Îmi petreceam verile la bunicii din Căpriana şi Sărățeni Vechi, Telenești. Eram foarte apropiat de bunicul din Sărătenii Vechi, Boris Vasiliev, învățător de educație fizică, dar în anii '90 pensionar deja. Printre pasiunile lui era și electronică. (specialitate obținută în Armata Sovietică prin anii '50) Era cunoscut prin satele din împrejurimi pentru repararea televizoarelor. Mie îmi plăcea să mă joc în atelierul lui cu diferite unelte. În timp ce eu mă jucam, iar el repară televizoare, îmi povestea des despre copilăria lui petrecută în Siberia unde a fost deportat și a supravețuit 6 ani. Apoi despre anii grei în Moldova de după război cu foamete și a.m.d. Mă impresiona implicarea lui și în teme politice. Avea tot timpul dezbateri aprinse cuoamenii care veneau la el să-și repare televizorul (nr. zâmbește)

- Cum ai ajuns în Canada?

- Am învăţat la şcoală până în clasa a treia în Republica Moldova. În perioada aceea, am participat la emisiunea pentru copii ”Tanti Ludmila Show” a cărei prezentatoare era mătușa mea, Ludmila Bălan. În anul 2000 tata a hotărât să emigreze. Eu eram mic, nu prea țin minte dar după spusele lui, decizia a fost luată atunci când a văzut rezultatul alegerilor parlamentare câștigate de Partidului Comuniștilor. Situația economică a R.Moldova era rea, și conducerea țării nu corespundea cu idealurile părinților. E adevărat, mama nu prea era de acord să plecăm, iar eu și sora mai mare nu știam daca vrem sau nu sa schimbăm locul. Tata a ales Canada pentru că în opinia lui era țara care avea o politică de imigrare cu tradiții. În fiecare seară după lucru el pleca la Alianța Franceză din Chișinău pentru cursuri de limba franceză ca să poată să treacă interviul (concursul) de imigrare. Îmi amintesc cum tata a adus într-o seară un student de la Universitatea de Stat din Chișinău ca să ne învețe pe noi (mamă, soră, și eu) franceză. Mama era obosită după lucru, sora pregătea examenul de vioară, și am rămas eu . Dar nu a durat mult pentru că peste un scurt timp de „bolboroseală” într-o limbă necunoscută am adormit și eu.

Părinţii vroiau să ne ofere, mie şi surorii mele mai mari, studii de calitate şi să ne creeze oportunităţi de dezvoltare mai bune. Clasa a 4-a am continuat-o în Québec (capitala naţională a provinciei Québec, singura provincie francofonă din Canada). Nu ştiam niciun cuvânt în franceză. Eram pierdut, nu înţelegeam nimic din ceea ce spunea lumea din jurul meu, dar fiindcă nu aveam încotro, am învăţat franceza aproape la perfecţie în vreo 3 luni.

După şcoala primară, am studiat la şcoala secundară "École secondaire Jean-de-Brébeuf" şi deja ştiam că vreau să studiez ştiinţa politică şi relaţii internaţionale. Eram inspirat de bunel şi de luptă sa anticomunistă, dar şi de unchiul meu care, când eram mic, era ambasadorul Republicii Moldova în Israel. De la 16 ani, am început să mă implic în politica provincială şi federală. După asta, am studiat doi ani la Collège François-Xavier-Gârneau Ştiinţe Umane, profil antropologic.

Am făcut și un stagiu în Bolivia, unde am învăţat despre obstacolele în buna gestionare a gunoiului în capitala Sucre.

Acolo am intervievat municipalitatea ca să înţeleg de ce, dintr-o parte, bolivienii produceau foarte puţin gunoi per capita, iar pe de altă parte, străzile erau pline de gunoi. Acolo am mai vizitat o închisoare împreună cu un avocat, ca să văd condiţiile de trai ale prizonierilor. Am fost cu maşina şi bicicleta pe Drumul Morţii (Death Road). Am avut o experienţă incredibilă în Bolivia, care m-a determinat să-mi construiesc o carieră internaţională.

Bacalaureatul l-am susţinut la Université Laval în știinţe politice, profil internaţional. Mi-am dat seama că, dacă vreau să lucrez în relaţii internaţionale, totul are loc în engleză şi toate instituţiile federale canadiane sunt la Ottawa. Deci, din momentul când am absolvit, am plecat la Ottawa să fac un master în afaceri publice şi internaţionale la University of Ottawa. Mă simţeam ca şi cum am emigrat din nou, fiindcă îmi era cam greu cu engleză, iar acolo toate cursurile erau în engleză. În Ottawa în afară de dificultăți în limba engleză am mai avut și alte surprize. E vorba de bani, pentru studii, pentru locuință, în primul rând. Or în Canada există diferență între veniturile și prețurile în diferite provincii. Deci plata pentru o sesiune la Universitate și închirierea unei locuințe este de 2 ori mai mare decât în orașul Quebec de unde veneam. Mulțumesc mult părinților care m-au susținut în proiectele mele. Moral dar desigur și financiar.

În cadrul masterului, am participat la un concurs de stagii în ambasade. Profesorii programului au făcut parteneriate cu vreo 12 ambasade în toată lumea ca studenţii să lucreze vreo 4 luni şi să acumuleze experienţa internaţională. Eu am fost ales la ambasada Canadei în Vietnam.

La şcoala secundară aveam un profesor de franceză care m-a inspirit să învăţ filosofie şi politică. El a fost în România de mai multe ori şi voia să înveţe româna. Făceam astfel: eu îl învăţam cuvinte în română, iar el îmi recomanda cărţi de filosofie, de literatură franceză şi îmi explica concepte fiziologice. Tot el m-a motivat să urmez studiile în general.

La ambasada din Vietnam am avut şansa să îl întâlnesc pe Jean Chrétien, fost prim-ministru al Canadei, care a semnat Canadian Charter of Rights and Freedoms în 1982, în calitate de ministru al Justiţiei. La ambasadă i-am mai întâlnit pe premierul Vietnamului, ministrul Afacerilor de Externe al Vietnamului şi ministrul de Comerţ Internaţional al Canadei. Cu ultimul a fost la APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation).

Am lucrat la Guvernul provincial timp de 3 ani cât eram la universitatea Laval. Asta mi-a oferit foarte multă experienţă de lucru şi m-a ajutat să nimeresc la Ministerul Afacerilor Externe. Un lucru care mi-a îngreunat parcursul a fost faptul că, în timp ce terminam studiile la Universite Laval, am fost diagnosticat cu diabet de tip 1. Am pierdut vreo 15 kg în două luni. Eram mereu deshidratat, obosit şi nu ştiam de ce.

- Cum a fost copilaria acolo?

- Copilăria a fost ok. Am petrecut-o în oraşul Quebec şi am învăţat franceza foarte repede. Pentru că am venit la o vârstă fragedă în Canada, la 9 ani, m-a ajutat mult cu integrarea mea aici. De sărbători, îmi lipsea familia din R. Moldova, fiindcă nu puteam să sărbătoresc cu ei. Dar cu timpul mi-am făcut mulţi prieteni: români, ruşi, basarabeni, ucraineni, care tot au emigrat aici.

- Și în anturajul diplomației canadiene cum ai ajuns?

- Am acumulat experienţă în Guvern timp de 3 ani la Ministère du Travail, de l’Emploi et de la Solidarité Sociale du Québec, in orasul Québec. Dar ce m-a ajutat cel mai mult să fiu angajat aici a fost stagiul meu la Amabasada Canadei în Vietnam. Experienţa pe care am obţinut-o acolo e foarte apreciată de Ministerul de Externe canadian.

În plus, guvernul canadian are un program ce oferă studenţilor multe oportunităţi de lucru, pentru un salariu mai mic, pentru a-i ajuta să acumuleze experienţă de muncă. La Ministerul de Externe am ajuns prin acest program. Trei luni am lucrat în baza unui contract pentru student, iar acum am trecut la unul full time.

- Ce faci tu acolo, de fapt?

- Eu lucrez pentru Trade Commissioner Service, este un serviciu care face parte din divizia comerţului international la Ministerul Afacerilor Externe (Global Affairs Canada). Avem reprezentanţi în 160 de oraşe din toată lumea şi ajutăm să cream legătura dintre companiile canadiene cu guvernele, partenerii locali, bănci multilaterale, etc. Eu sunt un comisar în comerţ pe subiectul Climate Finance (Climate Finance Business Development). Noi ajutăm companiile canadiene care au activitate în sectorul infrastructurii sau cleantech să găsească oportunităţi de afaceri în ţări pe cale de dezvoltare.

Multe oportunităţi de afaceri în finanțe climatice (climate finance) oferă băncile multilaterale de dezvoltare, de exemplu: Asian Development Bank, World Bank, African Development Bank, AIIB, IDB, Caribbean Development Bank, etc. Echipa noastră de Climate Finance are reprezentaţi la Londra, Manila, Abijdan şi Washington. Aici, la Ottawa, noi coordonăm activităţile lor.

- Ce te mai leagă astăzi de R. Moldova?

- Mai am rude şi prieteni din copilărie, cu care ţin legătura prin intermediul Facebook. Vreau să mă duc să vizitez Republica Moldova în curând, doar să capăt mai mult timp liber. Am creat recent un ONG cu scopul de a ajuta copiii din sate care nu au acces la calculatoare sau la o educatie de calitate, să înveţe programarea, ca sa se integreze mai usor pe piața locurilor de muncă.

- Spuneai că eşti în relaţie de rudenie cu familia Balan, cu Dan Balan sunteți verișori. Cât de des comunicaţi? Care este relatia voastra acum?

- Dan este verisorul drept al meu. Am vorbit puţin cu Dan vara trecută. Fiindcă n-am fost de vreo 6 ani în Republica Moldova, nu l-am văzut cu anii. Îmi plac mult piesele sale recente şi mă mândresc cu el de aici, din Canada. Toată lumea îl recunoaşte aici pentru piesa Dragostea din Tei. Cu câţiva ani în urmă el a avut un concert la Montreal, atunci a fost pe câteva zile şi în oraşul Quebec.

- Povesteşte-ne câteva episoade interesante, picante, ciudate, fericite, sau triste din activitatea ta.

- Am avut o adolescență plină de experiențe și năstrușnicii. Mi-ar fi greu să vi le povestesc pe toate, dar îmi amintesc un caz când aveam 19 ani, lucram ca spălător de veselă la un restaurant cu un băiat din Burkina Faso. Într-o zi acesta şi-a dorit să plece să-şi vadă familia pe care a lăsat-o acasă. Prin urmare, eu și un alt prieten pus pe șotii ne-am însoțit colegul plecând cu toții în Burkina Faso pe 3 săptămâni. A fost o experienţă foarte interesantă.

- Ce spun colegii tăi despre faptul că eşti moldovean? Ce ştiu ei despre Republica Moldova?

- Faptul că sunt moldovean a favorizat mult integrarea mea în Canada. Fiindcă Republica Moldova este foarte puţin cunoscută aici, nu prea existau stereotipuri despre moldoveni.

Republica Moldova este o ţară tânără şi lumea de aici nu prea o cunoaşte. Mi-am pus drept obiectiv să învăţ oamenii de aici despre ce este Moldova, care-i istoria ei şi ce se întâmplă în republică acum. La şcoală, deseori am ales să fac lucrări şi prezentări despre R. Moldova. Nu demult am convins nişte prieteni să facă o lucrare la universitate despre problememe economice ale Republicii Moldova.

- Ce diferență simți între societatea de aici, din R.Moldova si cea de acolo?

- În opinia mea, diferenţa majoră dintre Republica Moldova şi Canada este faptul că religia şi tradiţiile nu ocupă un loc de frunte. În Canada, patriarhia nu este atât de omniprezentă şi, în absenţă de presiunea din familie şi din societate, libertăţile invididuale sunt mai mari. Canada este o ţară multiculturală şi se acceptă mult mai uşor diferenţele etnice, de limbă, de naţionalitate etc. În Canada, când te plimbi prin oraş, realizezi că toată infrastructura şi serviciile au fost foarte bine gândite şi cu atenţie sporită la cele mai mici detalii, pentru ca să fie reduse riscurile şi maximizată accesibilitatea. În Republica Moldova viaţa este un pic mai haotică.

- Cum se vede Republic Moldova de acolo?


- Republica Moldova se vede ca o ţară care este în curs de dezvoltare, dar cu grave probleme de stabilitate politică şi corupţie.

- Care sunt cele mai mari realizări ale tale de care eşti cu adevărat mândru? Dar decepţii?

- Faptul că am devenit mai deschis faţă de alte culturi şi alte moduri de viaţă prin toate călătoriile şi experienţele mele în străinătate. Din toate destinaţiile pe care le-am avut, cele mai memorabile au fost Bolivia, Vietnam, Burkina Faso, Myanmar, Peru şi Ecuador.

Decepţii nu am... deocamdată.

- Dacă a putea da timpul înapoi, ce ai schimba?

- Încă nu aş întoarce nimic, fiindcă am abia 24 de ani. Viaţa mea abia începe.

- Care sunt planurile tale pentru viitor? Unde te vezi?

- În viitor, aş vrea să am o carieră în diplomaţie şi în relaţii internaţionale. În special aş vrea să lucrez pe subiectul rezolvării conflictului şi cel al procesului de democratizare în Myanmar. Dar daca soarta imi va oferi posibilitatea de a lucra pentru proiecte legate de Republica Moldova, le voi accepta cu placere.

- Îți mulțumim și îți dorim succes!

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: