• Bucuresti 2º C
    Baia Mare 9º C
    Brasov 2º C
    Cluj-Napoca 6º C
    Constanta 10º C
    Craiova 3º C
    Galati 2º C
    Iasi -1º C
    Suceava -2º C
    Timisoara 7º C
  • 1 EUR = 4.6662 LEI
    1 USD = 4.0794 LEI
    1 GBP = 5.2488 LEI
    1 CHF = 4.1096 LEI
    1 HUF = 1.4518 LEI
    1 BGN = 2.3858 LEI
    1 JPY = 3.6268 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

INTERVIU / I.Leancă: Anul Centenar e o ocazie frumoasă ca să intensificăm proiectele moldo-românești

29 Octombrie, 13:01

Săptămâna trecută, vicepremierul Iurie Leancă a efectuat o vizită oficială la București, unde a avut întrevederi cu președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, viceprim-ministrul pentru Proiecte Strategice, Ana Birchall, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici și alți oficiali.

leanca

Cu această ocazie, Deschide.MD l-a intervievat pe vicepremier pentru a afla detalii despre discuțiile pe care le-a purtat acolo, în special cele legate de proiectele românești care-și așteaptă implementarea în R.Moldova.

- Domnule viceprim-ministru, ați efectuat recent o vizită oficială la București, unde v-ați întâlnit cu mai mulți înalți demnitari români. Care a fost tematica discuțiilor?

- Vreau să încep de la bun început cu o mențiune: sunt preocupat foarte mult de relația dintre Chișinău și București. De când am revenit la Guvern, aceasta este a patra vizită pe care am întreprins-o la București. De fiecare dată m-am întâlnit cu oficiali din diferite instituții, reprezentanți ai partidelor de la guvernare și din opoziție. Pornesc de la ideea că, pentru Chișinău, relația cu Bucureștiul este una deosebit de importantă pentru viitorul R. Moldova, din punct de vedere lingvistic, cultural, identitar, economic, comercial, politic, dar și deoarece României îi revine un rol decisiv în ancorarea noastră în spațiul civilizațional occidental. Mă bucur să constat, și cu această ocazie, că în România, relația cu R. Moldova este percepută drept un interes național.

De această dată am mers atât în contextul președinției Uniunii Europene, pe care o va prelua România peste două luni, dar și având în vedere că Anul Centenar este în plină desfășurare și ne obligă să avem o relație mult mai consistentă. Deși avem o relație foarte bună, convingerea mea este că potențialul acestei consistențe este mult mai mare.

Dacă vorbim de segmentul lingvistic, pe 27 August am lansat ideea creării unei Uniuni Lingvistice, ceea ce ar însemna manuale identice de Limbă și Literatură Română, curriculumri identice și ş.a.m.d. Eu aș prefera să fie o singură Academie de Științe, cu o filială la Chișinău, un singur Institut de Limba Română, un singur Institut de Istorie etc.; si atunci efectul activității inclusiv la nivel de cercetare ar fi crescut considerabil.

Am mulțumit pentru proiectele aflate în desfășurare, dar noi, din păcate, de 27 de ani încoace, nu am reușit să avansăm cu renovarea podurilor peste Prut. Le-am spus colegilor de la București că Anul Centenar este o ocazie frumoasă ca proiectele să se intensifice. Mă refer la proiecte de ordin social, care ar fi și în interesul României. De exemplu, am vorbit despre un supliment financiar pentru cetățenii cu venituri modeste, în special pentru pensionarii care primesc mai puțin de 1500 de lei. Am vorbit și despre proiectele de infrastructură: după cum spuneam, despre poduri, despre autostrada Unirii, care ne-ar permite să legăm Chișinăul de Iași și Târgu Mureș și ar facilita mult schimburile comerciale. Îmi doresc să continuăm acele proiecte inițiate în 2013-2014, când am început reconstrucția mai multor edificii culturale de importanță națională. Pentru asta e nevoie de mai multe infuzii de capital, pe care R. Moldova nu și le permite acum. Le-am spus că în An Centenar ar fi fost extraordinar să începem reconstrucția Sălii în care s-a votat Actul Unirii. Am discutat și cu prietenii de la primăria București, unde am  venit cu ideea unui sprijin la renovarea Teatrului Național  “Mihai Eminescu”. Directorul Petrica Hadârcă îmi povestise că, în 1938, Chișinăul făcuse o solicitare către Ministerul Finanțelor de la București ca să fie acordat ajutor pentru reparația sistemului de aerisire și pentru cel de încălzire. Solicitarea fost acceptată, doar că în locul banilor a venit puterea sovietică, care nu a făcut nimic în acest sens. Iată o ocazie frumoasă să recuperăm ceea ce nu s-a reușit atunci.

Un alt subiect discutat este problema roaming-ului, în care constat anumite progrese, dar încă nu am reușit finalizarea acestui proiect.

De asemenea, am discutat despre acele înfrățiri care s-au înfăptuit în An Centenar. Comunicând cu primarii din R. Moldova, am înțeles că unii au beneficiat de anumite proiecte din partea localităților cu care s-au înfrățit, dar nu toți. În acest sens, colegii de la București au propus să organizăm o reuniune cu cele patru asociații de primari din România pentru a încuraja realizarea înfrățirilor cu oferirea unor resurse financiare pentru proiecte concrete în comunele din R. Moldova. Or astfel de proiecte ar atinge două mari obiective: condiții mai bune pentru oamenii de aici, plus o îmbunătățire semnificativă a imaginii României în ochii celor care până acum s-au condus de stereotipuri.

- Care este calitatea proiectelor depuse de către primăriile din Moldova?

- Acolo nu trebuie studii de fezabilitate. Cunosc primari care au luat chiar și 100 de mii de euro pentru sisteme de apă și canalizare, pentru proiectele pe care le aveau în derulare la ei în localitate, dar nu aveau suficiente resurse financiare. Doar că unii primari se cam jenează să ceară. Banii pot merge și pentru finalizarea construcțiilor în grădinițe, școli, suplinirea bibliotecilor cu loturi de carte românească etc. De asemenea, eu îmi doresc ca oamenii din localități să fie duși în România, ca să vadă România modernă. Mă refer acum, în mod special, la persoanele în vârstă, afectate de propaganda la care au fost supuse până acum, dar și la generația tânără.

- Cum au reacționat oficialii români față de propunerile de proiecte sugerate de dumneavoastră?

- Nu e prima dată când discut aceste proiecte. Le-au discutat și unii colegi atunci când au fost la București, dar și eu le-am mai abordat cu alte ocazii, inclusiv pe 27 Martie. De fiecare dată a fost o reacție pozitivă, a fost interes, deschidere, dar după aia, cumva, alte probleme au consumat energia colegilor de la București și nici noi, poate, nu am fost suficient de insistenți. Acum noi doar am reiterat aceste proiecte și ne-am dori că ele să fie puse în aplicare, iar mai apoi ne gândim și la altele. De data asta, la fel, am constatat deschidere. Am mers și la Ministerul Finanțelor și domnul ministru mi-a spus: „Domnul Leancă, bani găsim! Trebuie să vedem doar  în ce cadru îmbrăcăm aceste proiecte”.

- De ce credeți că aceste proiecte bat pasul pe loc, dacă tot bani sunt?

- După cum spuneam, relația avansează bine, doar că e nevoie de un nou impuls... Acum Bucureștiul este axat pe preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, obiectiv deloc simplu: pregătirea fiecărui minister, Guvern, Parlament, idei noi, originale, provocări logistice etc. Acest lucru le consumă o foarte mare parte de timp.

- Dar Chișinăul depune suficient de multe eforturi? Poate unele proiecte trebuie așternute pe hârtie...

- Unele au fost puse pe hârtie. Inclusiv, eu, în aceste momente, făceam acest lucru. Noi, oricum, trebuie să insistăm pentru că la București există o deschidere sinceră. Cred că, în urma ședinței comune a celor două guverne, care va avea loc la finele lunii noiembrie, vom putea concretiza mai multe proiecte: atât cele în derulare, cât și unele noi.

- PD - principalul partid de guvernare - a venit cu o doctrină, „pro-Moldova”, care înseamnă o distanțare automată de tot ce înseamnă suflul românesc. Credeți că, în aceste condiții, proiectele prilejuite de Anul Centenar mai au vreo șansă să fie începute până la alegeri?

- Eu nu am urmărit discursurile lor. Eu pot judeca în baza discuțiilor pe care le-am avut cu colegii mei în Guvern și pot spune că nu am constatat o schimbare de tonalitate sau de accente. Și, până la urmă, noi toți suntem pro-Moldova, adică vrem condiții bune pentru cetățeni. Depinde, acum, de cum vede, fiecare, cele mai potrivite instrumentele pentru realizarea acestui lucru.

Repet: la nivel de Guvern nu văd nici o schimbare. Aceste proiecte sunt prioritare pentru noi toți.

- Ați vorbit mai sus despre restabilirea unor poduri. La care mai exact v-ați referit?

- În perioada interbelică au existat peste 20 de poduri. Acum sunt nouă la număr. Noi vorbim despre necesitatea unui nou pod la Ungheni, pe lângă cel feroviar existent , e necesar cel puțin încă un pod peste Prut, pe segmentul dintre Cahul și Leușeni.

- Jumătate din acel ajutor nerambursabil, de 100 de milioane de euro, a rămas necheltuit. De ce Guvernul nu vine cu proiecte pentru a fi absorbiți acești bani?

- Recent, din câte știu, a fost aprobată o nouă tranșă în valoare de 14 milioane de euro pentru proiecte de mediu: este vorba despre curățirea râului Bîc și încă două proiecte mai mici. În fond, „100 de milioane” a fost un cadru, valorificarea căruia a depins de cei care erau în fruntea Executivului. Eu împreună cu Victor Ponta, am fost primii care am început valorificarea acestor bani. În rest, România este o țară bogată, cu un buget de 190 de miliarde de lei românești. Și dacă tot suntem frați și este în interesul României să ne ajute să depășim cât mai repede această perioadă de tranziție, eu am zis că ar fi bine ca în fiecare an în bugetul lor să fie puse deoparte până la un miliard de roni pentru proiecte în R. Moldova. Pentru ei nu sunt bani mari, în schimb la noi aceștia bani vor avea un efect considerabil, pentru că vor îmbunătăți cu mult viața oamenilor.

- Dar relația cu România e la fel ca înainte? În ce măsură a fost afectată de acele acțiuni politice, care s-au întâmplat la Chișinău și care au dus la deteriorarea relației cu Bruxelles-ul?

- După cum spuneam, unul dintre subiectele distincte pe agenda mea la București a fost relația cu Uniunea Europeană și rolul Bucureștiului în acest context. Evident că dialogul nostru cu UE s-a complicat și vreau să vă zic că am găsit înțelegere și o abordare comună: că trebuie menținut dialogul multidimensional cu instituțiile europene și țările membre. Bucureștiul ne ajută să facem acest lucru, este interesat ca acest dialog să revină în albia normalității. Am discutat care ar fi aceste formule, să găsim de pe acum anumite soluții la îngrijorările pe care le-au formulat cei de la Bruxelles. Bucureștiul vrea să ne ajute, dar noi trebuie să livrăm mai multe argumente pentru ca ei să ne poată ajuta și să poată fi mai eficienți. Slavă Domnului, relația cu România nu a fost afectată de acele dificultăți pe care le avem în relația cu UE, dar și noi aici, acasă, trebuie să depunem mai multe eforturi.

- Pentru anul 2019, când România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene, ce așteptări, ce planuri are R. Moldova?

- Alegerile din februarie ne împiedică să formulăm anumite așteptări în raport cu președinția română, deoarece orice alegeri înseamnă o variabilă necunoscută. Ați văzut ce a declarat un reprezentant al PSRM: cică, dacă vin ei la putere, (doamne-ferește, bat în masă și îmi fac și cruce) vor modifica Acordul de Asociere. Acest lucru nu este posibil decât prin consimțământul ambelor părți. Noi trebuie să facem tot posibilul ca să avem alegeri libere, corecte și democratice. Eu sunt, în mod moderat, optimist că vom avea o majoritatea proeuropeană, pro-românească, care înseamnă și pro-Moldova; și cele 3-4 luni care vor rămâne de președinție română trebuie să le folosim pentru a ridica vizibilitatea R. Moldova. Una dintre ideile formulate la București a fost ca summitul de la Sibiu să fie precedat de o ședință la Iași, a conducerii Comisiei Europene, Consiliului European și cu cele 3 sau 6 țări din Parteneriatul estic. O idee foarte bună pe care vom insista.

- Vă mulțumim!

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: centenar, interviu, Iurie Leanca, Republica Moldova
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: