• Bucuresti 31º C
    Baia Mare 26º C
    Brasov 27º C
    Cluj-Napoca 26º C
    Constanta 24º C
    Craiova 28º C
    Galati 30º C
    Iasi 29º C
    Suceava 26º C
    Timisoara 28º C
  • 1 EUR = 4.8387 LEI
    1 USD = 4.3203 LEI
    1 GBP = 5.4094 LEI
    1 CHF = 4.5005 LEI
    1 HUF = 1.3998 LEI
    1 BGN = 2.4740 LEI
    1 JPY = 3.9642 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Florin Cîțu: Nu vor exista întârzieri la plata pensiilor și salariilor

05 Mai, 13:04

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, a susținut o conferință de presă, marți, în care a făcut o nouă serie de precizări cu privire la situația economică din România, dar și la reacția pe care o pregătește Guvernul Orban la efectele generate de pandemia de COVID-19.

citu

Cum criza coronavirus a atras după sine un calup de restricții – cu scopul de a limita răspândirea SARS-CoV-2 – o bună parte a activității este paralizată. De altfel, chiar și președintele Iohannis va desfășura o discuție, luni, la Cotroceni, cu reprezentanții mediului de afaceri, în care va fi abordată tema relansării economice. Discuția vine la o zi distanță de momentul în care premierul Ludovic Orban sublinia că deși situația economiei din România este ceva mai bună decât estimau autoritățile în debutul pandemiei, este nevoie de un plan concret de măsuri pentru repornire. El preciza că ar putea fi înființat chiar și un fond de investiții, după modelul polonez.

Principalele declarații făcute de Florin Cîțu, ministrul Finanțelor:

"În martie și aprilie au fost plătite concedii medicale de aproape 900 de milioane de lei. Media era în jur de 100 de milioane de lei.

Asistență socială, care include și pensiile, 11 miliarde lei. 70% din acești bani sunt doar pensiile. Au fost plătite la timp, chiar în avans în aprilie pentru anumite persoane.

Pe cheltuieli de personal în aprilie în valoare de 8,8 miliarde lei, mai mici cu 53 milioane lei față de luna martie. S-au făcut economii în special prin telemuncă.

Tot ca măsură a Guvernului a fost plătită suma de 96 de milioane de lei, reprezentând șomaj tehnic pentru alți profesioniști, ca spre exemplu cei care aveau cabinete medicale stomatologice, dar și alte activități.

La bunuri și servicii s-au plătit în plus un miliard de lei, atât în martie, cât și în aprilie, pentru medicamente, echipamente pentru spitale, și am rambursat în cele două luni de zile, și în aprilie, și în martie, TVA de peste 6 miliarde de lei. Acești bani s-au dus în economie.

Aici se duc banii, de asta ne împrumutăm. Banii se duc pentru aceste cheltuieli în special. Aceste cheltuieli sunt lucruri pe care deja le aveam în buget. În plus au fost șomajul tehnic și cheltuielile cu sănătatea, bunuri și servicii, medicamente. Cheltuielile care au crescut au fost pentru medicamente, plata concendiilor medicale și, bineînțeles, rambursarea TVA. Sper că subiectul cu împrumuturile e închis. În continuare mă voi asigura că nu vor exista întârzieri la plata salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale și tot ce este nevoie. Bineînțeles că mă voi asigura că vom lua cel mai bun preț din piață, vom economisi bani, chiar dacă și România, și economia globală este astăzi în criză.

Pe partea de venituri. În martie au fost venituri mai mici cu aproape 10 miliarde de lei, dar acele venituri am explicat că sunt măsuri pe care le-a luat acest Guvern. Am injectat mai mulți bani prin rambursarea TVA, amânări de impozite etc. Acele măsuri, plus măsurile pe care le-am luat pe domeniul fiscal, precum bonificațiile pentru plata impozitului pe profit pentru microîntreprinderi, întreprinderi mari, întreprinderi mici și mijlocii, și am depășit încasările anului trecut în aprilie 2020. Am încasat mai mult decât anul trecut.

Pe partea de venituri. În martie au fost venituri mai mici cu aproape 10 miliarde de lei, dar acele venituri am explicat că sunt măsuri pe care le-a luat acest Guvern. Am injectat mai mulți bani prin rambursarea TVA, amânări de impozite etc. Acele măsuri, plus măsurile pe care le-am luat pe domeniul fiscal, precum bonificațiile pentru plata impozitului pe profit pentru microîntreprinderi, întreprinderi mari, întreprinderi mici și mijlocii, și am depășit încasările anului trecut în aprilie 2020. Am încasat mai mult decât anul trecut. Asta nu înseamnă că situația e perfectă. Încasăm mai bine, avem rezultate, dar în același timp au crescut cheltuielile. Cheltuielile au crescut foarte mult, cheltuielile pentru sănătate în special. Știți foarte bine că deficitul pentru anul acesta crește cu trei puncte procentuale. Încasările sunt mai bune decât anul trecut, dar trebuie să fie mult mai bune ca să nu avem probleme pe viitor. E o informație care ne arată clar că informatizarea ANAF, faptul că am luat acele măsuri cu rambursarea TVA, plata concendiilor medicale, măsurile de bonificație pentru companii au dat rezultate.

Deocamdată, aprilie arată ok. Vă spun că și perspectivele pentru lunile următoare arată bine, pentru că ce au declarat companiile că au de plată este mai mare decât ne așteptam. Este clar că, și în lunile următoare, vom colecta.

Era important să vedem impactul măsurilor luate în aprilie, să vedem cum arată economia, cum răspund agenții economici la aceste măsuri, la discuțiile pe care le-am avut aproape zilnic, cum răspund piețele financiare la ceea ce facem noi și, deocamdată, vedem că deși este o criză internațională și sunt probleme peste tot în lume, am reușit să plătim toate cheltuielile la timp, am reușit să finanțăm și cheltuieli mai mari la costuri mai mici. În acest moment, lucrurile arată ok, dar încă nu am trecut peste hop.

Am să trec la IMM Invest. Aici am câteva lucruri să vă prezint. Avem informațiile la zi. Un total de 37.000 de cereri, care înseamnă un număr de 494.500 de angajați. Sunt întreprinderi mici 8.200, întreprinderi mijlocii 2.400 și microîntreprinderile 26.300. Deci cele mai multe sunt microîntreprinderile. Avem câteva date și pe județe. Aici nu există surprize. Cele mai multe cereri vin din București, 7.200, urmat de Cluj, 2.000, Ilfov 1.700, Constanța 1.600, Timiș 1.500, Brașov 1.400, Bihor 1.300, Prahova 1.300 și după aceea urmează în descreștere.

Cele mai multe cereri, 2.500, 2.200, sunt din transporturi, terestre și transporturi prin conducte, 2.000 din construcții de clădiri, 1.500 restaurante și alte activități de servicii și alimentație, 1.100 de fabricare a băuturilor, 898 comerț cu amănuntul cu excepția auto moto, 816 activități ale direcțiilor centrale, birouri administrative, 729 comerț cu ridicata și cu amănuntul, 660 activități juridice și contabile. Restul intră pe clasificări mai mici.

Tot despre IMM Invest. Aș vrea să vă spun că astăzi, la șapte zile după ce a fost făcută prima cerere, avem și o primă companie care a luat un împrumut de la o bancă. Are și pentru capital de lucru, și pentru investiții. Este prima companie care primește, după șapte zile. Este un record pentru un astfel de sistem. Ne uităm la IMM Invest cum va funcționa și, bineînțeles, că apar discuții dacă plafonul trebuie mărit sau nu. Să vedem cum funcționează acest plafon de 15 miliarde de lei, vedem când se epuizează și dacă se epuizează, și bineînțeles că suntem pregătiți, dacă programul e un succes, să extindem plafonul.

Ceea ce face acest program foarte bine, iar rolul său este acela de a permite acelor IMM, care nu ar fi putut să aibă acces la finanțare, să aibă acea finanțare pentru că sunt în parteneriat cu statul român. În România știm foarte bine că sunt peste 400.000 de IMM, dar foarte puține, sub 30.000, aveau credite în bănci. Odată cu criza economică și criza de sănătate, bineînțeles că indicatorii acestor companii s-au înrăutățit. Fără acest tip de program, în care statul garantează o mare parte din împrumut, ar fi fost foarte greu pentru aceste companii să aibă acces la credite. Acesta este rolul acestui instrument, unde statul își asumă, alături de sistemul financiar-bancar, un risc, dar în același timp știm foarte bine că este un risc care va plăti în viitor, pentru că cei care iau astăzi împrumuturi vor duce economia mai departe."

Regimul de restricții din România va fi actualizat în 15 mai, odată cu intrarea în starea de alertă

Repornirea economiei vine să dubleze relaxarea graduală a restricțiilor din România, care începe de facto în 15 mai, când la nivel național va fi instituită stare de alertă. Starea de urgență expiră în 14 mai. Anunțul a fost făcut chiar de președintele Iohannis, care a prezentat o parte din măsurile ce vor intra în vigoare de la acel moment.

„Am finalizat întâlnirea pe care am avut-o cu premierul și mai mulți miniștri, și consilieri. Am analizat situația în care ne aflăm din punct de vedere epidemiologic și al situației stării de urgență. Încep cu ceva legat de zilele care au trecut. Weekendul de 1 mai am văzut cu toții că lucrurile au stat destul de bine. Trebuie să spun, sunt foarte mulțumit de felul în care oamenii au reacționat la apelul autorităților. Au stat acasă și, chiar dacă a fost 1 mai, nu am avut încălcări semnificative ale regulilor, deci lucrurile au decurs bine”, declara președintele Klaus Iohannis, luni, după întâlnirea de la Cotroceni cu premierul Ludovic Orban și mai mulți miniștri, precum Macel Vela (Interne), Nelu Tătaru (Sănătate), Nicolae Ciucă (Apărare Națională), Virgil Popescu (Economie, Energie și Mediul de Afaceri), Monica Anisie (Educație și Cercetare), precum și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență cu rang de secretar de stat, potrivit B1.

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: