• Bucuresti 27º C
    Baia Mare 29º C
    Brasov 26º C
    Cluj-Napoca 27º C
    Constanta 22º C
    Craiova 28º C
    Galati 26º C
    Iasi 28º C
    Suceava 25º C
    Timisoara 30º C
  • 1 EUR = 4.6478 LEI
    1 USD = 3.9793 LEI
    1 GBP = 5.2258 LEI
    1 CHF = 4.1386 LEI
    1 HUF = 1.4303 LEI
    1 BGN = 2.3764 LEI
    1 JPY = 3.5542 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

CHIFU// Trilaterala Polonia-România-Turcia de la București: coeziune în apărarea Flancului Estic

14 Septembrie, 12:18

Marți, 11 septembrie, a avut loc la București Trilaterala Polonia-România-Turcia la nivel de miniștri de Externe.

Chifu

Este vorba despre formatul ce asigură coloana vertebrală a actorilor majori din Flancul Estic al NATO. Iar importanța acestei reuniuni nu rezidă doar în faptul că statele cele mai puternice din punct de vedere militar din regiune își reconfirm periodic dialogul și coerența în susținerea reciprocă și coordonarea în cadrul Alianței, cât în capacitatea lor de a aglutina pe de o parte toate celelalte state aliate din regiune, apoi în a proiecta stabilitate și securitate în zonele de interes, cu precădere în flancul estic și statele vecine, inclusiv Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

Recunosc că am un atașament special față de acest format pe care l-am teoretizat în urmă cu 10 ani, l-am desenat ca plan de acțiuni și pentru care am fost prezent la concretizarea sa, deopotrivă a componentei Parteneriatului Strategic România-Turcia, în decembrie 2011, cât și în lansarea trilateralei, în 2013, în calitate de consilier prezidențial pentru Afaceri strategice, Securitate și Politică externă. Astăzi cu atât mai mult, în fața turbulențelor, instabilității și insecurității globale, a lipsei cronice de predictibilitate, existența acestui format, lucrul împreună, dialogul și susținerea deopotrivă, coerent, a tuturor intereselor comune este de prim interes pentru toate statele Flancului Estic, ca și pentru cele din imediata vecinătate.

Derularea lucrărilor și documentul final al reuniunii subliniază, o dată în plus, faptul că temerile privind un comportament nuanțat al Turciei sau detașat de preocupările regiunii estului european, cu precădere în raport cu Rusia, sunt neîntemeiate. Mai mult, documentul final relevă susținerea de care se bucură Turcia pentru propria reasigurare de către Alianță și susținerea în prim plan de către Polonia și România a oricărui element pe care Turcia l-ar reclama în apărarea propriului teritoriu. Firește că întreaga întreprindere este profund ancorată și coerentă cu statutul celor trei state de aliați în cadrul NATO, iar preocuparea subliniază zonele de interes de la Marea Baltică, Marea Neagră, Estul Mediteranei și Balcanii de Vest, zonă de responsabilitate și interes preponderant al celor trei aliați.

Consultări de Securitate și apărare cu relevanță regională

Scopul întâlnirii de la București al trilateralei la nivel ministerial Polonia-România-Turcia a fost schimbul de idei și poziții privind principalele probleme de Securitate ale zonei euro-atlantice și agenda de Securitate, iar cele trei state au discutat astfel și contribuția în abordarea actualelor amenințări și provocări. Referirea a fost direct la Alianța Nord-Atlantică, în documentul final, fiind preluate numeroase componente ale agendei așa cum apare ea în cadrul Declarației finale și a documentelor summitului NATO de la Bruxelles. Principiile sunt unitatea aliată, solidaritatea și împărțirea corectă a responsabilităților și vizează ducerea mai departe a procesului de adaptare al Alianței la evoluțiile din mediul de securitate contemporan.

De altfel documentul final al Trialateralei are drept prim element susținerea Alianței, cadru pentru o apărare colectivă puternică și forum esențial pentru consultări în materie de securitate, iar cei trei aliați din flancul estic, coloana vertebrală a NATO în regiune, se afirmă cu toții susținători ai legăturii transatlantice și ai euro-atlantismului. Angajamentul pentru securitatea indivizibilă se traduce la nivelul trilateralei în angajamentul pentru securitatea și stabilitatea regională, de la Marea Baltică la Marea Neagră și la Mediterana de Est, precum și în ceea ce privește Balcanii de Vest.

Părțile au salutat progresul făcut de alianță în întărirea posturii de apărare și descurajare aliată dar și în capacitatea și abilitatea crescută de a proiecta stabilitate – cu efect direct în vecinătatea estică, firește – dar și capacitatea de a implementa proiecte la timp, cum e cazul Readiness Initiative, care va întări semnificativ capabilitățile NATO.  Statele se susțin reciproc în inițiativele pentru adaptarea structurii de comandă și control cu propunerile Poloniei, României și Turciei în domeniu, dar și implementarea prezenței înaintate (enhanced Forward Presence și tailored Forward Presence) în flancul estic, inclusiv a componentei legată de măsurile de asigurare pentru Turcia.

Preocupare pentru postura militară ofensivă vizibilă a Rusiei la frontierele NATO și în flancul Estic

Merită reținut articolul 6 din documentul final al Trilateralei, care menționează explicit: “Continuăm să urmărim cu preocupare postura militară ofensivă, vizibilă și în creștere, a Rusiei inclusiv în apropierea frontierelor NATO precum și violările repetate ale spațiului aerian al NATO, întărirea militară în Crimeea și Kaliningrad, exercițiile militare pe scară largă și încălcarea continuă de către Rusia a obligațiilor și angajamentelor în domeniul controlului armamentelor și măsurilor de creștere a încrederii. Exprimăm preocuparea și asupra dezvoltărilor îngrijorătoare și creșterea utilizării tacticilor hibride cu implicații serioase de securitate la nivel regional și dincolo de acesta.” O abordare clară și în cuvinte directe, care marchează fără dubii postura celor trei state și responsabilitatea lor în fața acestei amenințări și provocărilor Rusiei.

Formula agreată este cea stabilită la summitulile NATO din Țara Galilor, de la Varșovia și Bruselles, respectiv o dualitate alcătuită din întărirea apărării și descurajării și deschiderea față de un dialog politic cu Rusia, bazat pe reciprocitate pentru a crește transperența și predictibilitatea. Cei trei actori crează, deci, foarte clar, liniile de dirijare a oricărui dialog cu Rusia care vizează obligatoriu interese reciproce, nu numai ale Rusiei și scopul este creșterea predictibilității și transparenței acțiunilor sale militare pentru a evita surpriza strategică.

Și pentru statele din spațiul post sovietic, de la frontiera estică a Alianței, partenere NATO și state asociate la Uniunea Europeană, lucrurile sunt foarte clare: cele trei state ale Trilateralei au reiterat poziția fermă și principială de a nu recunoaște anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, subliniind că urmăresc cu atenție și preocupare situația din Donbas, Crimeea, Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud afirmând sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, în cadrul granițelor recunoscute internațional. În același format, statele solicită ferm Rusiei să aibă un rol constructiv în soluționarea acestor conflicte. Susținerea pentru partenerii estici - sunt din nou menționate cele trei state asociate UE, Ucraina, Georgia și Republica Moldova – vizează avansarea reformelor democratice, creșterea securității și capacității de apărare, întărirea rezilienței și apropierea lor de atingerea aspirațiilor propria de integrare europeană și euro-atlantică.

Preocuparea și angajamentul față de situația regională este completată cu un paragraf care se referă la situația din Balcanii de Vest, o regiune de importanță strategică pentru Alianță și Uniunea Europeană și care marchează încă acea “gaură în spatele frontului” a unei situații ambigue și integrări neterminate în Occident, fapt ce permite ingerințe terțe, cu precădere ale Rusiei. Cele trei state semnatare salută situația Macedoniei, care a îndeplinit condițiile accederii în NATO, după soluționarea problemei numelui, acest lucru la 10 ani de la invitarea sa în Alianță, la summitul NATO de la București, 2008, S-a adăugat și sprijinul pentru Bosnia și Herzegovina pentru aspirațiile sale de a devein membru al NATO. Din peisaj lipsește Serbia, singurul stat din Balcanii de Vest care nu și-a manifestat dorința de a deveni membru al NATO deși are o invitație în Membership Action Plan după București.

Susținerea extinderii Alianței către toate statele aspirante, inclusiv Georgia și Ucraina

Un alt punct important din documentul Trilateralei vizează în mod explicit aspirațiile de integrare a Georgiei și Ucrainei în NATO: Politica ușilor deschise e susținută de către Polonia, România și Turcia în mod activ, contribuind la creșterea securității și stabilității regiunii euro-atlantice. Se menționează susținerea pentru orice stat care dorește să intre în Alianță.

Cum reuniunea a avut loc la 11 septembrie, la comemorarea a 17 ani de la evenimentele tragice din Statele Unite, documentul revine la cele trei niveluri în creștere ale terorismului actual pe care se angajează să-l combată – teroriștii din afară, luptătorii străini care fac drumuri între statele de proveniență și ariile de război terorist și teroriștii de acasă. Solidaritatea și lupta împotriva terorismului se face în cadrul NATO și presupune inclusive contribuția la Coaliția Globală anti -ISIS/Da’esh, care cuprinde cele trei state, dar și efortul complementar de a proiecta stabilitate în vecinătatea sudică a Alianței, inclusiv prin miniunea de antrenament din Iraq și creșterea capacității de apărare a oricărui partener interesat din regiune.

O formulă și un mesaj foarte puternice pentru a marca coeziunea abordărilor și angajamentul ferm al celor 3 state cele mai puternice din flancul estic, care își întăresc relațiile strategice și care asigură coloana vertebrală a Flancului Estic pregătit să apere Alianța și statele UE. Dar poate cel mai important este angajamentul de a  sprijini partenerii din vecinătate, cel mai important angajament pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia din regiune.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: