• Bucuresti 14º C
    Baia Mare 17º C
    Brasov 11º C
    Cluj-Napoca 16º C
    Constanta 11º C
    Craiova 16º C
    Galati 13º C
    Iasi 14º C
    Suceava 12º C
    Timisoara 20º C
  • 1 EUR = 4.7607 LEI
    1 USD = 4.2327 LEI
    1 GBP = 5.5053 LEI
    1 CHF = 4.1761 LEI
    1 HUF = 1.4879 LEI
    1 BGN = 2.4341 LEI
    1 JPY = 3.7834 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

CHIFU // Noua politică europeană față de vecinătate: UE blochează între uși aspiranții la integrare

29 Martie, 10:05

Uniunea Europeană își dezvoltă politicile în relațiile cu vecinătatea, cu precădere în privința vecinilor din Balcanii de Vest, cu vocație de a deveni membri ai UE, potrivit angajamentelor de la Consiliul European din Salonic, 2003, și a statelor Parteneriatului Estic, la celebrarea a 10 ani de Parteneriat și în perspectiva lansării proiectelor noi în 2020, la validarea realizărilor celor 20 de obiective pentru 2020, proiect în desfășurare.

Chifu

Evoluțiile din interiorul Uniunii Europene, rezultatele de la Consiliul European de la Sibiu, din 9 mai despre viitorul Europei ca și rezultatele la alegerile europarlamentare din 23-26 mai vor fi definitorii pentru perspectivele reale, dar fără să schimbe tendințele deja conturate la nivel european.

Trei sunt schimbările fundamentale care au loc în politicile europene față de vecinătate, cu implicații profunde. Ele sunt generate de problemele de atractivitate și de proiecție a principiilor și valorilor europene în vecinătate, de capacitatea transformativă în involuție a Uniunii Europene față de vecinătate și mai ales de greșeala de a avea un mandat întreg al Comisiei fără extindere, fără comisar pentru extindere, fapt ce a determinat o prăbușire de imagine și perspectivă a UE. De aceea în Balcanii de Vest am înregistrat cea mai acută stagnare în negocieri și pentru statele care nu au deschis încă aceste negocieri concrete. Așa cum am înregistrat stagnare sau chiar pași înapoi în privința statelor din Parteneriatul Estic. O arată toate rapoartele instituțiilor neguvernamentale, rapoartele de țară și de progres ale UE, nivelul atingerii obiectivelor din agenda 20 livrabile pentru 2020 și convergența față de criteriile de la Copenhaga, în perspectiva deschiderii negocierilor de aderare.

Astfel, în primul rând e vorba despre întoarcerea asimetriei: dacă la început UE era pro-activă și încerca convingerea aspiranților și partenerilor pentru mai multe angajamente, reforme și schimbări mai rapide, convergență mai mare și mai substanțială cu valorile și principiile europene, din acest moment revine statelor aspirante sarcina să convingă UE că sunt real angajate în drumul european, în reforme substanțiale, în conectare serioasă – sau reconectare în unele cazuri ale Parteneriatului Estic, inclusiv cu state asociate – la UE. Aici eforturile vor reveni mai puternic în sarcina capitalelor statelor aspirante.

În al doilea rând, UE și-a redus flexibilitatea și acceptabilitatea în raport cu aproximările principiilor, valorilor și comportamentelor europene. Pe baza evaluării că o relativizare a liniilor roșii a dus la incoerența internă și la alunecări populiste și antieuropene, o creștere a euroscepticismului intern, Comisia și Parlamentul European au marcat foarte clar revenirea la ortodoxia regulilor europene, și respectarea strictă a principiilor și valorilor atât pentru statele membre, cât și pentru statele aspirante, din Balcanii de Vest sau Parteneriatul Estic. Toleranța a scăzut dramatic față de inovații legislative și abordări creative ale regulilor, pe baza unor interpretări originale venite din capitale, fapt dovedit de semnalele partidelor europene în raport cu partidele naționale membre, de recursul la amenințarea cu accesul, ba chiar accesarea, în unele cazuri, a prevederilor din Capitolul 7 din Tratatul de la Lisabona privind sancționarea statelor membre. Ba chiar și abordarea Brexitului e o altă dovadă în același sens. Ceea ce înseamnă că este rolul statelor aspirante să fie mult mai atente și stricte în abordarea componentelor de principii și valori europene, în respectarea angajamentelor și a regulilor europene.

Nu în ultimul rând, e vorba despre perspectivele extinderii UE și perspectivele europene ale statelor din Parteneriatul Estic. Există 3 state asociate, toate cu aspirații europene, dintre care două au reușit înscrierea în Constituția proprie a aspirațiilor europene și euro-atlantice – Georgia și Ucraina. În cazul Republicii Moldova, demersul de a include ca normă constituțională a integrării în UE nu s-a putut realiza. Și tot Republica Moldova e dovada clară cât de puternică este garanția constituțională, dacă e să ne uităm la costurile și dificultățile create de introducerea neutralității constituționale sau a titulaturii limbii de stat în Constituție, care nu a putut fi schimbată în ciuda hotărârii Curții Constituționale care a depășit 5 ani de durată de la stabilirea limbii române ca limbă de stat. Și o majoritatea constituțională e greu de anticipat în următoarea perioadă.

Deci pe tărâmul acestor perspective și în baza argumentelor de la primele puncte, e de așteptat ca să migrăm spre o abordare înclinată mai mult pe substanță decât pe formalism, imagine și instituționalizare, la integrare fără statut de membru, la convergență fără accedere în organismul european. Adică e nevoie ca reformele să fie făcute, argumente solide să se întemeieze pe convergență reală și înglobare profundă a principiilor și normelor europene în normale interne, iar acestea toate să fie absorbite în substanța politicilor statelor aspirante, înainte ca să se treacă la abordarea concretă a pașilor spre formalizarea integrării și la accederea instituțională în UE.

La 10 ani de Parteneriat Estic, sub președinția României la Uniunea Europeană, trebuie subliniată, însă, realitatea majoră a acestui proces transformativ, forța reformelor și capacitatea de integrare a UE, așa birocratic și complex cum este acest proces. Regulile și abordările instituțional-normative au creat o puternică și concretă realitate a Uniunii Europene, substanțiată și extrem de prezentă în politicile statelor din vecinătate. Iar probele sunt cel puțin două: dificultatea de desprindere a Marii Britanii de UE, în ciuda voinței politice, precum și costurile dezintegrării forțate prin Brexit; a doua, capacitatea de schimbare a fluxurilor comerciale și a instrumentarului economic în dirijarea proceselor politice spre convergență europeană – și luați ca model Republica Moldova, cu 70% din comerț dezvoltat cu UE, și chiar regiunea separatistă nistreană, cu valoarea schimburilor cu România mai mare decât cele cu Ucraina și Rusia luate împreună. Un câștig major, chiar dacă valorile, principiile, democratizarea, statul de drept, independența justiției și cultura instituțională mai au mulți pași de făcut în democrațiile imperfecte și deseori defecte sau măcar deficitare ale statelor din vecinătatea UE.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: