• Bucuresti 30º C
    Baia Mare 22º C
    Brasov 26º C
    Cluj-Napoca 24º C
    Constanta 25º C
    Craiova 29º C
    Galati 29º C
    Iasi 30º C
    Suceava 26º C
    Timisoara 23º C
  • 1 EUR = 4.6559 LEI
    1 USD = 3.9517 LEI
    1 GBP = 5.2123 LEI
    1 CHF = 4.1351 LEI
    1 HUF = 1.4386 LEI
    1 BGN = 2.3806 LEI
    1 JPY = 3.5050 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Alexandru VAKULOVSKI // FOTO. Vederi din Rasseika

27 August, 14:09

Anul acesta am ajuns din nou la mare la Rasseika, raionul Tatarbunar, regiunea Odesa. E un loc unde încă n-a răzbătut marea înghesuială de pe litoral, unde găsești porțiuni de plajă pe care poți sta singur. Nu ăsta e singurul motiv pentru care încerc să ajung la Rasseika: marea este minunată și parcă în fiecare zi îți pregătește o surpriză.

Rasseika

Pentru că ruta directă ajunge doar seara târziu, am mers până aproape de Tatarbunar cu Chișinău – Chilia. N-am putut lua bilete până la Tatarbunar, deși acesta ar fi traseul, dar diferența față de biletul întreg până la Primorskoie nu e mare. Șoferii de la această cursă s-au gândit bine și au modificat traseul: acum se trece prin Cimișlia, Comrat, ca să profite cât pot de drumurile moldovenești.

 

 

Adevărul e că atunci când intri în Bugeac simți nu că ai trecut în altă țară, ci în altă epocă. Drumurile din Bugeac sunt execrabile, nu s-a investit în ele de zeci de ani. Vorbind și cu alții, am aflat că așa se întâmplă cu teriitoriile confiscate în perioada sovietică, sunt lăsate să supraviețuiască cum pot, fără investiții, ca nu cumva, dacă vor fi retrocedate, să plece cu tot cu fonduri. Pe de altă parte, când sărăcia e mare, și oamenii pot fi controlați mai ușor.

 

 

Am trecut vama repede, dar după ce am mai călătorit cu două autobuze, la Rasseika am avut o surpriză neplăcută: cei de la Poliot, la care am fost cazați de mai multe ori, nu ne-au rezervat camerele, deși mă asiguraseră la telefon. Desigur că au găsit rapid scuze: că de obicei iau avans, că ar fi trebuit să mai sun o dată, însă nu mă averizaseră de asta la telefon. În fine, măcar ne-au ajutat să găsim cazare la vecini, la Zolotoi Kolos, unde condițiile au fost foarte bune și unde ne vom reîntoarce la anul.

 

 

Rasseika, cu fâșia sa îngustă de plajă, cu limanul și podurile de lemn, cu păsările (lebede, pelicani, cormorani etc.), cu luminile ce se aprind în apă noaptea – a fost extraordinară ca de obicei. Din păcate anul acesta nu am văzut delfini, dar un vecin din Carahasani, Serghei, ne-a zis că el i-a văzut într-o zi.

 

 

În Ucraina se făceau pregătirile pentru Ziua Independenței, astfel că am văzut la canalele lor un fel de promo, cu textul președintelui Poroșenko. Zicea ceva de armată, de “ukrainska mova”. OK, am observat cu toții că de când a fost ocupată Crimeea și de când e războiul cu Rusia, limba ucraineană a renăscut – cuvântul cel mai folosit la ei în slogane. Din păcate, mai nou se simte și o renaștere a naționalismului tâmpit, agresiv, românii din Ucraina nu se mai simt în siguranță, tot mai mulți vor să vină în Moldova sau în România. Ucrainenii și moldovenii n-au avut niciodată relații excelente, dar din cauza solidarității noastre cu ei de la începutul războiului, parcă încercau să nu mai facă glume cu moldoveni. Acum însă și-au cam reluat obiceiurile. Și chiar dacă vorbesc mult rusa, la chefuri înjurăturile lor preferate sunt cu „moscali” și „cațapi”, apoi se îmbată ascultând muzică rusească. Aceștia erau turiștii, de prin Kiev sau alte regiuni. În schimb localnicii mi s-au părut la fel de prietenoși și amabili, m-am bucurat de exemplu să revăd băieții de la terasa Plai.

 

 

Drumul înapoi a fost pur și simplu îngrozitor. Am venit pe ruta directă: Rasseika – Chișinău, trecând prin Tatarbunar, Sărata, Arțiz, Tarutino. Microbuzul intra într-o groapă și ieșea prin alta, fără aer condiționat, la o căldură de 40 de grade. De vreo două ori, când își făcea loc de pe șoseaua construită cu zeci de ani în urmă, fără să mai fie reparată, pe drumurile de pământ de alături, am avut impresia că ne răsturnăm. Dar șoferul era obișnuit cu astfel de drumuri, pentru el asta era normalitatea.

La vama ucraineană de după Tarutino (unde s-a născut marele regizor român Lucian Pintilie), vameșii își aveau improvizate birourile în cisterne masive. O doamnă a întrebat de veceu și răspunsul vameșului a fost: mergeți dacă vreți, dar n-are ușă și priveliștea dă direct în vama moldovenească, de unde ne privesc moldovenii. Am stat o oră acolo, închiși în microbuz și aceasta mi s-a părut o situație care reprezintă perfect relațiile moldo-ucrainene. Oricum, când am ajuns în Moldova ne-am simțit ca în Uniunea Europeană, iar drumurile noastre cârpite ne-au părut ideale. Parcă îți și venea să săruți pământul Patriei, deși am simțit și Bugeacul ca pe un pământ de-al nostru.

Cu toate astea, vom reveni la anul la Rasseika, iar între timp vom uita durerile de oase provocate de drumul prin gropi.

Citeste mai mult despre: Republi
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: