• Bucuresti 2º C
    Baia Mare 1º C
    Brasov 2º C
    Cluj-Napoca -2º C
    Constanta 7º C
    Craiova 0º C
    Galati 2º C
    Iasi -1º C
    Suceava -3º C
    Timisoara -1º C
  • 1 EUR = 4.6540 LEI
    1 USD = 4.1197 LEI
    1 GBP = 5.1867 LEI
    1 CHF = 4.1341 LEI
    1 HUF = 1.4376 LEI
    1 BGN = 2.3796 LEI
    1 JPY = 3.6288 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

Aberații antiromânești la Comrat. Găgăuzii s-au adunat la masa profanării Centenarului României Mari

06 Decembrie, 17:24

La Comrat a avut loc, recent, o “masă rotundă” cu genericul: „100 de ani de la ocupația românească a Basarabiei, cu participarea unor istorici găgăuzi de orientare filo-rusă, membri ai clubului “Izborsk”. Ei au formulat o serie de acuze, unele grave, la adresa României: faptul că găgăuzii nu s-au constituit ca naţiune, în statul lor, naţionalizarea terenurilor arabile, exterminarea minorităţilor din Bugeac.

gagauzia

Portavocile moldovenismului găgăuz au scos de sub preș discursurile și monografiile la care se apelează de mulți ani spre a discredita România ca stat și ideea Unirii. 

În cadrul conferinței (care s-a ținut în limba rusă) nu s-a amintit în niciun fel despre Legea cu privire la statutul Găgăuziei, din 1994, lege care punea un accent deosebit pe consolidarea culturii și limbii găgăuze. De altfel, în regiune nu există nicio instituție de învățământ cu predare exclusivă în limba găgăuză: o oportunitate pe care localnicii l-au ratat. 

“Unionismul nu este altceva decât o interpretare subiectivă a istoriei, o 
interpretare unilaterală a evenimentelor din 1918”, au afirmat cei prezenți. Problema lingvistică, au insistat ei, este creată artificial în scopul oficializării limbii române în Republica Moldova. 

Cu aceste enunțuri a început conferința propriu-zisă. 

„Tot mai des noi vedem că Centrul discreditează ideea de statalitate moldovenească, afirmând că Republica Moldova nu se poate realiza ca stat independent, că integrarea europeană se poate face doar pe calea Unirii cu România”, s-a plâns unul dintre cei care au cuvântat în debutul “mesei rotunde”.

Această afirmație este cel puțin stranie: se ştie că tot mai mulți oficiali, deși au recunoscut că sunt români și că vorbesc limba română, au anunțat ferm că Republica Moldova va rămâne un stat independent. 

În debutul lucrărilor, Mihail Kendighelean, ex-președinte al Adunării Populare, a evocat „somitățile” științei istorice, pe care se fundamentează argumentul științific: Sergiu Nazaria, Petru Șornikov, Iachim Grosul, Vasile Stati, Ion Grec ș.a. Potrivit lui Kendighelean, toți aceștia sunt de părere că România a fost un stat creat artificial. Dar nu este de mirare: unii dintre ei fac parte din “Clubul Izborsk” - un cerc de interese proputiniste.

Kendighelean a aminitit despre cele două perioade când Bugeacul s-a aflat sub stăpânirea României. începând cu 1856, când acest teritoriu a revenit României ca urmare a înfrângerii Rusiei în fața Turciei în Războiul din Crimeea, până în anul 1878 și ulterior, în perioada României Mari (1918-1940). Arunci, în regiune s-ar fi instaurat “teroarea”, găgăuzii și bulgarii fiind supuși exterminării. „Europa nu a cunoscut o asemenea teroare și atâtea omucideri de la începuturile sale”, a subliniat Kendighelean.  

Mai mulți dintre cei care au luat cuvântul au menționat că Sfatul Țării, legislativul din Basarabia anului 1918, a luat decizia privind Unirea fiind sub “presiuni inimaginabile” din partea României, “practic, silit de arme”. 

Potrivit istoricului Stepan Bulgar,Istoria Românilor nu este altceva decât p “spălare pe creier”. Bugar nu vede diferenţe între represaliile staliniste și cele de pe timpul României Mari. „Când se pun monumente dedicate represaliilor politice, trebuie puse monumente și pentru victimele stalinismului și pentru cele ale regimului român, pentru că sunt egale”, a insistat Bulgar, iar cineva din sală l-a corectat: “Represiunile de pe timpul românilor le-au depășit pe cele staliniste!”. 
Bulgar a venit cu niște documente privind înăbușirea unor acțiuni diversioniste antiromânești, cu implicarea minorităților bulgare și găgăuze și chiar a unor bandiți precum Grigori  Kotovski. 

Un alt vorbitor de la conferință a fost istoricul moldovenist Petru Șornicov, cel care, împreună cu Sergiu Nazaria, a fost distins în 2013 cu „Ordinul prieteniei” de către președintele rus Vladimir Putin. 

Șornikov a vorbit despre rezistența antiromânească venită din partea unor elemente proruse de sorginte antibolșevistă. Șornikov a vrut să demonstreze că nu doar comuniștii s-au opus unirii Basarabiei cu România, dar și antileniniștii, reprezentanți ai Armatei Albe. 

Unul dintre istorici, Ion Grec, a amintit despre o foamete care ar fi avut loc în anii 1924-1925 și care ar fi fost mai crâncenă decât foametea organizată de regimul stalinist în anii 1946-1947. „Această foamete a fost una dintre cauzele emigrării găgăuzilor și bulgarilor în Brazilia”, a declarat istoricul.

Tot Grec a amintit despre „proletarizarea” pământurilor găgăuzilor și bulgarilor. Ca urmare a naționalizării pământurilor de către statul român, familiile bulgare și găgăuze au rămas cu doar 3-5 hectare de pământ. Stepan Bulgar a amintit, în context, despre reforma agrară din 1921, când moșierii din Basarabia au avut dreptul să-și păstreze 100 de hectare de pământ, surplusul fiind naționalizat și oferit țăranilor fără pământuri. Potrivit lui Bulgar această reformă i-a falimentat pe mulți dintre moșierii găgăuzi, care aveau în proprietate mii de hectare de pământ.  

Ion Grec a propus ca Adunarea Populară din Găgăuzia să pună în vigoare așa-numitul statut amânat, care presupune dreptul la autodeterminare a regiunii, în cazul în care Republica Moldova se va uni cu România. Potrivit lui Grec, Republica Moldova este independentă de jure, de facto, însă, este al doilea stat românesc, în care conducerea este, “toată”, română. Asta i-ar îndreptăți pe găgăuzi să recurgă la acel acel statut amânat, votat 2014, în cadrul unui referendum ilegal. 

Ivan Burgudji, fostul deputat în Adunarea Populară, a enunțat halucinanta idee că Unirea a funcționat ca un obstacol în fața consolidării poporului găgăuz într-un stat independent. „Dacă nu ar fi existat ocupația română, poporul găgăuz ar fi creat în acea perioadă de răspântie o republică autonomă sau unională, și-ar fi realizat statalitatea, unindu-i pe toți găgăuzii de pe teritoriul Bugeacului de acum. Poporul găgăuz nu ar fi fost despărțit artificial între cei care locuiesc în Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru nu s-a întâmplat din cauza exterminării de către români a ofițerilor găgăuzi care aveau atitudini și poziții politice”, a conchis Burgudji. 

Burgudji nu a amintit, însă, de fa faptul că sovieticii au divizat „poporul găgăuz”, oferind Ucrainei Sudul Basarabiei.  

Toată această masă rotundă s-a încheiat cu votarea unei rezoluții potrivit căreia Unirea nu a fost altceva decât ocupație, că a existat rezistența antiromânească (fapt care nu este negat de istoriografia românească); că evenimentele din 1918 nu trebuie să folosite ca propagandă a unionismului. Ideea de final de a recunoaște ocuparea Basarabiei de către România drept “genocidul poporului basarabean”.

Sursa: deschide.md

Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: