• Bucuresti 26º C
    Baia Mare 25º C
    Brasov 23º C
    Cluj-Napoca 24º C
    Constanta 19º C
    Craiova 28º C
    Galati 24º C
    Iasi 24º C
    Suceava 21º C
    Timisoara 28º C
  • 1 EUR = 4.6606 LEI
    1 USD = 3.7886 LEI
    1 GBP = 5.3294 LEI
    1 CHF = 3.8902 LEI
    1 HUF = 1.5010 LEI
    1 BGN = 2.3830 LEI
    1 JPY = 3.5188 LEI
  • Login
CELE MAI NOI | CELE MAI VIZIONATE | JURNALE
Ultimele stiri:  
= JURNALE =

27 martie, Ziua Unirii / Lecturi istorice obligatorii pentru Igor Dodon. Citatele Unirii la Centenar

27 Martie, 10:09

Ce putea fi mai relevant ca editorial, de 27 martie 2018, la Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria mamă, România, decât o culegere a documentelor Unirii, împreună cu citatele unirii, ale principalilor realizatori ai idealului național.

centenar

 

Trebuie să reținem și afirmația istoricului Florin Constantiniu care releva extrem de corect:

„Marea Unire din 1918 a fost – și rămâne – pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istorică a națiunii române.”

Pentru că Unirea din 1918 este chintesența spiritului și a sufletului românesc, și nu va putea fi mișcată nicicând din idealurile oricărui român. Iar unionismul, mai mare sau mai mic, mai prezent și aprig ori mai domolit și molcom, va dăinui în fiecare fibră a românilor basarabeni oriunde se vor afla ei. Este un ideal al Neamului Românesc, și va rămâne chiar dacă ar mai fi nevoie de încă o sută de ani pentru a-l înfăptui.

Și pentru a înțelege de ce nu poți să scoți acest ideal din fibra românilor basarabeni, poate și politicienii de la Chișinău citesc puțină istorie și văd că nu au reușit să-ș scoată nici rușii în perioada țaristă dintre 1812-1918 - deși au stat 100 de ani pe aceste tărâmuri, nici sovieticii comuniști între 1944-1991, deși au deportat toată elita românească basarabeană în Siberia, și nici moldoveniștii stataliști sau etniciști sub standard rus din 1994 și până în ziua de azi.

Documentele Unirii

Declarația oficială a Sfatului Țării de unire a Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, de la 27 martie/ 9 aprilie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România.

Această Unire se face pe următoarele baze:

1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român.

2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.

3. Competența Statului Țării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor Zemstvelor (unități administrative rusești) și orașelor; c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern.

4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.

5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei.

6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.

7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român.

8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu

Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.

9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.

10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție.

11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea și pentru totdeauna!

Președintele Sfatului Țării, I. Inculeț

Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea și pentru totdeauna!

“M.S. Regelui — Iaşi

În numele Sfatului Ţării, care reprezintă poporul românesc din Basarabia desrobit de jugul secular, aduc Majestăţii Voastre expresiunea credinţei neclintite a întregului popor românesc din România Răsăriteană, care în unire cu ţara-mumă vede chezăşia desvoltărei sale libere, calea neîmpiedicată spre cultura naţională şi dreptatea socială. — Al Majestăţii Voastre prea plecat servitor,

Ioan Inculeţ

Preşedintele Sfatului Ţării din Basarabia”

11 martie 1918: telegrama lui Ioan Inculeţ către Regele Ferdinand

“Cu o adâncă emoție și inimă plină de bucurie am primit știrea despre spontaneul act ce s-a săvârșit la Chișinău.

Sentimentul național, ce se deșteaptă atât de putenic în timpul din urmă în inimile Moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălțător al Sfatului Țării, o solemnă afirmare, un vis frumos s-a înfăptuit.

Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că Mi-a dat zile de restriște, să văd, după o sută de ani pe frații basarabeni venind iarăși la Patria-mumă.

Aduc prinosul Meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării, ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.

În aceste momente solemne și înălțătoare pentru patria, de aci înainte comună, vă trimit la toți cetățenii din noua Românie de peste Prut, regescul Meu salut, înconjurându-vă cu aceeaș inimoasă caldă iubire părintească.”

Telegrama M.S. Regelui către d-nii Inculeț și Ciuhureanu

Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

(31 decembrie 1919)

Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în “Monitorul oficial”, nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţiune:

“În numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna,

Se uneşte cu mama sa România.”

Şi prezidentul Consilului nostru declarând că: “În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă”.

Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918.

Preşedintele Consiliului de Miniştri, A. Marghiloman.

Ministru de justiţie, D. Dobrescu.

Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.

Preşedinte, N. Iorga.

Secretar, Teodosie Bârca.

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.

P. Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.

Secretar, I. Balbareu.

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în “Monitorul oficial”.

Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.

,,Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”- Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia.

„Istoria ne-a învăţat că nu trebuie să aşteptăm nimic de la împăraţii străini şi de la fiii altor neamuri, ci de la propriile noastre puteri. Adevărul ce ne călăuzeşte acum e că singura noastră forţă care ne poate ţinea în viitor, e aceea provenită din unirea tuturor românilor, îndeosebi noi, românii din Ardeal şi Ungaria suntem în drept să cerem această unire fiindcă aci la noi este leagănul românismului… Cine poate să conteste fiinţei noastre naţionale dreptul de a-si croi singură soarta, de a se conduce ea însăşi şi de a-şi constitui un singur trup când sufletul îi este unul singur şi întreg.” – Iuliu Maniu, din Discursul de la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Declarațiile actorilor Unirii

„Cum am fost părtaşul suferințelor şi durerilor voastre, aşa iau din adâncul inimii parte la bucuria voastră, care este aceea a tuturor românilor, şi, unind glasul meu cu glasul vostru, zic plin de nădejde într-un viitor frumos: Trăiască România Mare, una şi nedespărţită!” – Regele Ferdinand

“Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că Mi-a dat în zile de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la Patria mumă.” Regele Ferdinand, Telegrama către preşedintele sfatului ţării din Basarabia”,  Regele Ferdinand I.

„[..] ne întorceam după ce îndepliniserăm Visul de Veacuri, Visul de Aur al României. Ne întorceam cu România Mare – ne întorceam ca regele și regina tuturor românilor!” - Regina Maria

„Te binecuvântez, iubită Românie - Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită.” – Regina Maria

,,Veritabilul fundament al unităţii româneşti nu a fost stabilit nici la Saint Germain, nici la Trianon, el este rezultatul existenţei însăşi a poporului român, enigmă şi miracol al istoriei din sud-estul european - Gheorghe I. Brătianu

„Unirea tuturor românilor într-un singur stat este cea mai firească pretenție a civilizației”. - Vasile Goldiș

“Unirea tuturor românilor într-un singur regat şi într-un nedespărţit stat, este nu numai un ideal sfânt, izvorât din trecutul nostru şi din comoara vieţii noastre sufleteşti, ci este şi un drept indiscutabil al nostru, în baza fiinţei noastre unitare.” - Iuliu Maniu

„Unirea românească nu este legată de anumite momente, ci este zbaterea sufletească necontenită a unui întreg popor, creat unitar pentru a trăi şi pentru a rămâne în aceeaşi unitate neîntreruptă, este în mare parte şi întruparea unei epoce de renaştere naţională.” – Nicolae Iorga

„Unirea este întruparea în aceste timpuri a unui drept câştigat din moşi-strămoşi, care trebuie să ne inspire în fiecare moment ajutându-ne să deosebim căile cele bune, care trebuiesc urmate, de căile rele, împotriva cărora orice conştiinţă românească trebuie să se îndrepte cu hotărâre!”8 – Nicolae Iorga

„Unirea tuturor românilor într-un singur stat a trebuit să vie. S-a înfăptuit prin suferinţe şi sacrificii. Istoria se face prin legile firii mai presus decât orice putere omenească, dar obiectul şi mijlocul acestei legi este bietul om muritor. Fericiţi suntem noi românii de azi, că prin noi istoria săvârşeşte actul măreţ al Unirii tuturor românilor într-un singur stat şi prea fericiţi suntem, că norocul tocmai acum a destinat statului român domnia unui Rege mare, care a înţeles chemarea sfântă a istoriei şi s-a făcut luceafăr conducător al sufletului românesc.” Vasile Goldiş către Regele Ferdinand I cu prilejul înaintării Actului Unirii

„Unitatea politică este consecinţa logică a trecutului nostru istoric şi o absolută necesitate, un drept indiscutabil ieşit din unitatea noastră etnică, având aceeaşi limbă şi cultură, aceleaşi tradiţii şi aspiraţii.” – Iuliu Maniu

“Soarta voieşte astăzi ca, după ce jertfa cea mai devotată a noastră, celor de aici, a rămas zadarnică, aceeaşi dreptate să încunune, în aceeaşi clipă, silinţele noastre cu silinţele voastre, îmbrăţişând în aceeaşi răsplătire întreg neamul românesc” - Nicolae Iorga

“(...) Lanțul a căzut, s-a risipit întunericul robiei și Prutul de lacrimi și suspine s-a prefăcut astăzi în râul bucuriei, căci aici după atâtea zbuciumări și răzlețire noi ne-am îmbrățoșat frații. De astăzi înainte între noi nu mai sunt munți, nu mai sunt ape, nu mai este nicio punte pământească care ar putea să ne despartă. Un suflet sântem și o viață. O, cine ne va spune fericirea noastră!(..) N-avm alt gând, n-aveam altă simțire, n-avem alt cuvânt, decât: Trăiască România Mare! Trăiască unirea între toți Românii de pe fața pământului!”

M. Minciună, Deputat în Sfatul Țării

“Ce vorbim de unire? Noi n-am fost niciodată despărțiți. Atâta doar că 106 ani a fost oprită circulația sângelui prin vinele noastre și am amorțit ca un membru în aterele căruia nu poate răsbate sângele de la inimă. ...Reforma agrară însă să o hotărâm noi. Că dacă ar fi toți boierii noștri ca Stretescu nu ne-am bate capul nici cu asta. Dar ne e teamă să nu se găsească și la noi unul care să ne zădărnicească lucrarea cum s-a întâmplat cu Ion Vodă cel Cumplit că n-a reușit fiindcă s-a găsit un Golia.”

Deputatul Codreanu

“Domnii mei,

În România s-a vorbit întotdeauna de Românii de peste munți și de cei de peste Prut. Dacă îmi reamintesc clipele crunte ale vieții mele e ca să vă fac o mărturisire. Glasul Basarabiei mă înduioșase adânc și ziceam într-un rând, în Senat: Glasul care nu răsbește până la noi, nu este totuș un glas de durere?....V-am văzut la lucru domnilor, și m-am bucurat din inimă. Când am văzut tânărul Parlament lucrând, când am văzut pe fiecare fracție apărându-și cu îndârjire punctul său de vedere, m-am încredințat că sunteți un popor matur și chibzuit, care poate să aducă aflux puternic în țara nouă.”

Toastul d-lui Marghiloman de la Banchet

“Partidul Național-Țărănesc își menține declarațiunea făcuta prin numele meu dela tribună, atît în ceeace privește drepturile intangibile și imprescriptibile ale Românilor asupra pământului basarabean, cât și în ceeace privește atitudinea pe care am luat-o în caz de conflict.”

Declarația d-lui Dr. Lupu

“Basarabia a revenit sub steagul liber al României, mulțumită tratativelor de la București. Votul de la Chișinău al Sfatului Țării a avut numai să consacre, adică doar să ridice mînile, ceea ce se făcuse cu putință prin acțiunea diplomatică…”. C. Argetoianu

,,Este astăzi în România o singură chestiune, toate celelalte sunt numai ajutătoare pentru dânsa: chestiunea liberării teritoriului național, chestiunea revanșei noastre biruitoare. Singura chestiune care trebuie imediat rezolvată, prin brațele unite ale noastre și ale fraților de peste hotare, e a dreptului românimii de a se impune ca stăpâni în orice colț al pământului pe care l-a locuit.”  -  Nicolae Iorga, discurs în Parlamentul Român în 1917.

Sursa: deschide.md

Citeste mai mult despre: centenar
Daca ti-a placut articolul, urmareste agentia de stiri rnews.ro pe facebook
Alte articole: